Violența domestică este definită de prevederile art.3 din Legea nr.217/2003 drept orice inacțiune sau acțiune intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală sau cibernetică, care se produce în mediul familial sau domestic, ori între soți sau foşti soți, precum şi între actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victimа.
Municipiul Iași, lider detașat la violența domestică
Ca în întreaga țară, la Iași, profilul victimelor violenței domestice conturează, în principal, femei cu vârste între 18 şi 50 de ani, deşi şi copiii sau vârstnicii pot fi afectați de acest fenomen. Violența este prezentă atât în mediul urban, cât și în mediul rural, însă în zonele rurale accesul limitat la sprijin face ca victimele să fie mai vulnerabile.
La Iași, din nefericire, numărul cazurilor de violență domestică este într-o creștere îngrijorătoare. Anul trecut, de pildă, la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Iași, numărul faptelor penale în domeniul violenței domestice sesizate a crescut, față de anul anterior, de la 2.738 la 2.827 de fapte. În aceeaşi perioadă, au fost emise 919 ordine de protecție, un adevărat record în materie, niciodată consemnat în capitala Moldovei, mai mult decât dublu față de anul 2020!
Evident, pentru mulți dintre agresori s-a instituit obligativitatea purtării unui dispozitiv de monitorizare electronică. Iar în 2024 le-au fost montate agresorilor ieșeni 77 astfel de dispozitive de supraveghere.
Criminalitatea privind infracțiunile sesizate comise cu violență în mediul intrafamilial pe raza de competență a IPJ Iași se înregistrează în procent de 47% la nivelul Poliției Municipiului Iaşi (1.316 fapte), 27% Poliția Oraşului Paşcani (788 fapte), 10% Poliția Oraşului Hârlău (296 fapte), 7% Poliția Oraşului Târgu Frumos (181 fapte) şi 8% Poliția Oraşului Podu Iloaiei (227 fapte).
Demn de menționat un alt amănunt care provoacă îngrijorare în rândul autorităților: în anul 2024, la nivelul județului Iaşi, infracțiunile circumscrise Legii nr.217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice (2.827 fapte) au reprezentat 35,03% din infracțiunile contra persoanei sesizate, peste media înregistrată la nivel național.
Încă persistă teama de stigmatizare socială
Atacul fizic sau sexual poate fi însoțit de intimidări sau abuzuri verbale, distrugerea bunurilor care aparţin victimei, izolarea de prieteni, familie sau potențiale surse de sprijin, amenințări făcute la adresa altor persoane semnificative pentru victimă, inclusiv a copiilor, furturi, controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasărilor, telefonului şi a altor surse de îngrijire şi protecție. „Profilul psihosocial al victimei violenței în familie cuprinde mai multe componente, printre care stimă de sine scăzută, de multe ori cu rădăcini în copilărie, dependență economică sau emoțională față de agresor, împărtăşire de modele culturale care blamează separarea/divorțul de agresor, neîncrederea în autorități ori suportarea unor stări psihologice grave, de regulă anxietate, depresie, dependență de alcool, lipsa unei rețele de suport, teama de stigmatizare socială”, spun specialiștii.
