Sistemul sanitar românesc, suprasolicitat, subfinanțat și adesea blocat între birocrație și lipsa de resurse, ar putea intra într-o nouă eră. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat una dintre cele mai curajoase intenții de reformă din ultimele două decenii: spargerea monopolului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) și permiterea intrării asiguratorilor privați în sistemul public de finanțare a serviciilor medicale.
Este o schimbare cu potențial de reconfigurare totală a modului în care românii își plătesc și primesc serviciile de sănătate, dar și o reformă care va stârni, inevitabil, reacții puternice – din partea sindicatelor medicale, a spitalelor de stat și a celor care se tem de o „privatizare mascată” a sănătății.
Anunțul a fost făcut într-o discuție oficială dintre ministrul Sănătății și Alexandru Ciuncan, președintele UNSAR (Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România). „Monopolul CNAS trebuie spart. Sistemul de sănătate are nevoie de mai multe entități – fie case de asigurări private, fie structuri complementare. Nu putem continua să ne bazăm doar pe un singur plătitor. Adevărata reformă în sănătate înseamnă deschiderea sistemului către bani noi, iar acești bani nu pot veni din interiorul sistemului, ci din exterior”, a declarat Rogobete, într-o poziție fără precedent de claritate politică.
Ministrul a adăugat că „reașezarea sistemului” nu înseamnă tăieri de bugete, ci o realocare eficientă a fondurilor și o transparentizare a fluxurilor de bani. „Românii au nevoie de servicii medicale mai bune, iar acestea nu pot fi plătite la tarife de acum 15 ani”, a spus Rogobete.
Una dintre cele mai grave probleme identificate de ministru este înghețarea tarifelor cu care CNAS plătește spitalele publice. „Gândiți-vă că aceste tarife nu au mai fost actualizate de peste 14 ani. În acest timp, energia s-a dublat, medicamentele s-au scumpit de trei ori, salariile au crescut, iar costurile indirecte au explodat. Este imposibil ca acest dezechilibru să nu afecteze grav funcționarea spitalelor”, a subliniat Rogobete.
În lipsa unei corecții, statul a fost nevoit să inventeze „mecanisme de transfer” pentru a menține spitalele pe linia de plutire. Dar, avertizează oficialul, „aceste artificii nu mai pot continua la nesfârșit”.
UNSAR: „Asigurările private sunt deja un aliat al sistemului public”
La rândul său, Alexandru Ciuncan, președintele UNSAR, a salutat deschiderea ministrului și a adus argumente economice solide în favoarea reformei: „Asigurările private de sănătate sunt deja un aliat al sistemului public. În 2024, asiguratorii au plătit despăgubiri de 522 de milioane de lei, cu 14% mai mult față de anul precedent. Asta înseamnă că am degrevat CNAS de costuri importante. Estimăm că până la finalul anului 2025, aproximativ 850.000 de români vor fi protejați printr-o asigurare voluntară de sănătate”.
Potrivit UNSAR, românii sunt tot mai interesați de polițele private, iar peste jumătate dintre cei chestionați într-un sondaj recent au declarat că ar fi dispuși să plătească sume suplimentare pentru servicii medicale mai bune.
Cum ar funcționa sistemul mixt
Modelul propus de Rogobete ar presupune introducerea unor case de asigurări private complementare sau concurente cu CNAS, care să poată gestiona o parte din contribuțiile plătite de populație.
Asiguratorii privați ar urma să colaboreze instituțional cu statul, pe bază de contracte transparente, și să poată acoperi costurile reale ale serviciilor medicale, fie în sistemul public, fie în rețelele private.
„Nu e vorba despre o privatizare, ci despre crearea unui sistem în care pacienții pot alege, iar spitalele sunt plătite corect pentru ceea ce oferă”, au explicat surse apropiate Ministerului Sănătății.
Modele europene: Olanda și Germania, exemple de succes
Reforma propusă de Rogobete ar alinia România la practicile țărilor dezvoltate din UE. În Olanda, sistemul este administrat aproape integral de asiguratori privați, sub stricta supraveghere a statului. În Germania și Franța, există coexistența mai multor case de asigurări, publice și private, între care cetățenii pot alege.
„Toate statele membre OCDE au sisteme liberalizate. România trebuie să urmeze acest model dacă vrea să ofere servicii de calitate și sustenabilitate financiară”, a afirmat Ciuncan.
Pentru a sprijini informarea populației, UNSAR lansează în noiembrie campania „Gata pentru viață”, care va explica publicului cum se pot folosi polițele de sănătate și care sunt beneficiile asigurărilor complementare.
„Românii trebuie să știe că pot avea control asupra propriei sănătăți. Polițele private nu înlocuiesc sistemul public, ci îl completează și îl fac mai eficient”, a spus Ciuncan.
Deschiderea sistemului de sănătate către asiguratori privați ar însemna o mutare strategică majoră, dar și o provocare politică. CNAS gestionează anual peste 60 de miliarde de lei, iar orice tentativă de redistribuire a acestor fonduri va genera tensiuni între instituții.
Totuși, experții în politici publice susțin că, fără o astfel de liberalizare, România riscă să rămână captivă într-un sistem rigid, ineficient și vulnerabil la crizele financiare.
Pentru prima dată după decenii de stagnare, reforma sănătății din România capătă un orizont real de modernizare. Spargerea monopolului CNAS nu va fi un proces ușor, dar ar putea reprezenta singura soluție viabilă pentru a aduce bani noi, eficiență și servicii medicale la nivel european.
