Vlad Voiculescu revine după 5 ani cu acuzații grave. Tăcere prelungită și întrebări incomode despre adevărul pandemiei
La cinci ani de la demiterea sa din funcția de ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu revine în spațiul public cu acuzații extrem de dure privind gestionarea pandemiei, vizând direct conducerea de atunci a statului, inclusiv pe Klaus Iohannis și Florin Cîțu. Gravitatea afirmațiilor este însă dublată de o întrebare inevitabilă: de ce aceste detalii apar abia acum, după cinci ani în care nu au fost susținute public cu aceeași claritate?
Fostul ministru descrie un moment-cheie petrecut cu aproximativ două săptămâni înainte de demiterea sa, pe care îl consideră punctul de ruptură. Într-o dimineață, doi consilieri, medici infecționiști, i-ar fi cerut să îi însoțească într-o cameră din Ministerul Sănătății unde erau centralizate datele venite din spitale. Acolo, spune el, a văzut pentru prima dată diferențe majore între cifrele reale și cele raportate oficial.
Primul exemplu invocat este Spitalul Clinic Colentina. Pentru același spital, i-au fost prezentate două seturi de date: numărul de decese COVID raportat direct de unitatea medicală și numărul care apărea în statisticile naționale. Diferența, susține Voiculescu, era de ordinul sutelor. Situația nu ar fi fost singulară. Același tipar s-ar fi regăsit și la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Victor Babeș și în alte spitale verificate în acel moment.
„I-am întrebat dacă există vreo explicație. Nu avea nimeni. Am sunat la spitale. Nici acolo nu știau”, povestește fostul ministru, sugerând că discrepanțele nu erau erori punctuale, ci parte a unui mecanism mai larg.
Întrebarea următoare a fost cine controlează aceste date. Răspunsul primit: Institutul Național de Sănătate Publică, instituția responsabilă de agregarea și validarea statisticilor epidemiologice. Din acel moment, spune el, a realizat consecințele descoperirii. „Când am ieșit din acea cameră, le-am spus colegilor: tocmai s-a încheiat mandatul meu.”
Voiculescu susține că a încercat să verifice riguros situația înainte de a face publice informațiile, formând un grup de lucru în minister. Nu ar fi avut însă timp. „Nu au trecut 48 de ore și am aflat de la televizor că am fost demis. Fără niciun telefon”, afirmă acesta.
Ulterior, el susține că o parte dintre decesele „lipsă” au fost introduse treptat în statisticile oficiale în 2021, inclusiv sute de cazuri din perioada alegerilor parlamentare din 2020. În paralel, invocă și datele privind mortalitatea în exces: aproximativ 39.000 de decese peste media anilor anteriori în 2020, dintre care doar o parte ar fi fost raportate oficial ca fiind cauzate de COVID.
„Mi-a spus cineva din sistem atunci pe șleau: “trebuiau organizate alegeri în decembrie. Fuseseră deja amânate o dată. Iohannis voia alegeri ca să scape de Orban. Iohannis și sistemul lui – cu partea borfașă din PNL – au vrut alegeri parlamentare în decembrie 2020. Cifrele adevărate ale pandemiei îi încurcau. După ce am fost dat afară, toată acea vară, au adăugat încet-încet morți „uitați” din urmă — peste 3.400 de decese post-raportate între mai și septembrie 2021”, a spus fostul ministru al Sanatatii.
Toate aceste afirmații conturează un tablou extrem de grav, în care decizii politice, raportări contestate și lipsa de transparență ar fi influențat modul în care pandemia a fost gestionată. Totuși, tocmai această gravitate face ca momentul ales pentru aceste dezvăluiri să fie esențial. Faptul că timp de cinci ani aceste detalii nu au fost susținute public cu aceeași forță sau documentate complet ridică semne de întrebare legitime.
Voiculescu susține că abia acum dispune de „date oficiale, incontestabile”. Însă, în absența unor verificări independente rapide și transparente, declarațiile sale riscă să rămână într-o zonă de controversă politică, între dezvăluire autentică și oportunitate strategică.
