Ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane este marcată pe 18 octombrie, pentru a atrage atenția asupra unei infracțiuni grave care continuă să afecteze mii de oameni. În România, autoritățile au identificat 610 victime în 2024, cu 35% mai multe decât în anul precedent. Minorii au reprezentat 55% din total.
România, 610 victime ale traficului de persoane într-un singur an
Traficul de persoane rămâne una dintre cele mai grave forme de criminalitate organizată, victimele fiind exploatate sexual, obligate să muncească, să cerșească sau supuse altor forme de abuz. Fenomenul afectează atât adulții, cât și copiii, iar consecințele se resimt pe termen lung asupra victimelor și familiilor acestora.
Potrivit datelor publicate de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), în România au fost identificate 610 victime în anul 2024, cu 35% mai multe față de 2023. Dintre acestea, 333 erau minori, ceea ce înseamnă că peste jumătate dintre persoanele identificate proveneau din această categorie vulnerabilă.
Datele arată că 491 dintre victime erau femei, iar 119 erau bărbați. În ceea ce privește județele de proveniență, cele mai multe cazuri au fost înregistrate în București (47), Bacău (35), Sibiu (34), Dolj (33) și Brașov (30).
Exploatarea sexuală a fost principala formă de trafic identificată, cu 308 victime. Alte 150 de persoane au fost victime ale unor infracțiuni asociate pornografiei infantile, în timp ce 96 de persoane au fost exploatate prin muncă forțată. Printre celelalte forme de exploatare s-au numărat căsătoria forțată și servitutea.
Cum sunt exploatate victimele traficului de persoane
Traficul de persoane presupune recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unor persoane în scopul exploatării. Rețelele infracționale profită frecvent de vulnerabilitatea victimelor, de lipsa resurselor financiare și de promisiunile unor locuri de muncă sau ale unei vieți mai bune.
Exploatarea poate lua forme diferite, de la abuzuri sexuale și muncă forțată până la obligarea persoanelor să cerșească ori să desfășoare activități împotriva voinței lor. În cazul copiilor, riscurile sunt cu atât mai mari, aceștia putând fi atrași și manipulați inclusiv prin intermediul internetului și al rețelelor sociale.
La nivel european, exploatarea sexuală și exploatarea prin muncă se numără printre principalele forme ale traficului de persoane. Totodată, vulnerabilitatea migranților și a solicitanților de azil, precum și dificultățile economice pot spori riscul ca anumite persoane să ajungă în situații de exploatare.
România, printre țările europene afectate de fenomen
Potrivit datelor europene aferente perioadei 2019–2020, România s-a numărat printre statele membre cu un număr ridicat de victime identificate ale traficului de persoane. Datele indicau, de asemenea, o poziție importantă a țării noastre în ceea ce privește numărul persoanelor trimise în judecată și condamnate pentru infracțiuni de trafic de persoane și de minori.
Combaterea fenomenului presupune atât identificarea și sancționarea rețelelor infracționale, cât și protejarea victimelor și sprijinirea reintegrării acestora în societate. Prevenirea are un rol esențial, în special în rândul copiilor și al tinerilor, care pot deveni ținte ale persoanelor ce exploatează încrederea și vulnerabilitățile celor din jur.
În România, ANITP coordonează activități de prevenire și contribuie la monitorizarea fenomenului, în colaborare cu instituții publice și organizații neguvernamentale.
Noi măsuri legislative pentru protejarea minorilor
În contextul combaterii exploatării și abuzurilor asupra copiilor, la 14 octombrie 2026, președintele Nicușor Dan a promulgat, potrivit informațiilor comunicate de autorități, o lege care modifică articolul 374 din Codul penal, referitor la materialele pornografice cu minori.
Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane a salutat modificările, subliniind importanța consolidării protecției copiilor împotriva abuzurilor sexuale din mediul online.
Noua reglementare urmărește să adapteze cadrul penal la formele actuale de producere și distribuire a materialelor care implică abuzuri sexuale asupra minorilor, inclusiv a celor realizate cu ajutorul inteligenței artificiale. Potrivit comisiei, păstrarea și distribuirea unor asemenea materiale pot perpetua victimizarea copiilor și după producerea abuzului.
Ziua europeană împotriva traficului de persoane, marcată anual pe 18 octombrie
Ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane a fost instituită în 2007, la inițiativa instituțiilor europene, pentru a crește gradul de conștientizare asupra fenomenului și pentru a încuraja cooperarea dintre autorități, organizații și societatea civilă.
În fiecare an, ANITP organizează campanii și activități de informare și prevenire, alături de parteneri guvernamentali și neguvernamentali.
Combaterea traficului de persoane nu se limitează la intervenția autorităților, ci presupune și informarea publicului, recunoașterea situațiilor de risc și protejarea persoanelor vulnerabile.
