Scrisoare deschisă către Nicușor Dan, la 39 de ani de la Revolta de la Brașov: „Vă cerem să vă respectați semnătura!” Solicitări pentru desecretizarea arhivelor PCR și aflarea adevărului despre crimele comunismului
Președintele României, Nicușor Dan, este somat public să își respecte angajamentele asumate în campania prezidențială din 2025 privind investigarea crimelor regimului comunist și tragerea la răspundere a celor vinovați. Într-o scrisoare deschisă transmisă duminică, 15 noiembrie 2026, la împlinirea a 39 de ani de la Revolta anticomunistă a muncitorilor din Brașov, reprezentanții Asociației „21 Decembrie 1989” și ai Seniorilor Ligii Studenților solicită desecretizarea completă a arhivelor Partidului Comunist Român, acces la documentele fostei Securități și măsuri concrete pentru stabilirea responsabilităților în cazul represiunii din perioada 1945–1989.
Apel către președintele Nicușor Dan: „Un angajament asumat în fața victimelor nu poate rămâne o semnătură de campanie”
Scrisoarea deschisă este semnată de Teodor Mărieș, președintele Asociației „21 Decembrie 1989”, și de reprezentanții Seniorilor Ligii Studenților, avocații Alina Grigorescu și Antonie Popescu.
Documentul a fost făcut public într-un moment cu puternică semnificație istorică: împlinirea a 39 de ani de la Revolta muncitorilor brașoveni din 15 noiembrie 1987 și apropierea comemorării a 37 de ani de la Revoluția din decembrie 1989.
Semnatarii consideră că statul român are în continuare o datorie față de victimele represiunii comuniste și familiile acestora, în condițiile în care numeroase responsabilități individuale nu au fost clarificate prin hotărâri judecătorești.
„Statul român nu poate continua să comemoreze victimele, în timp ce aflarea adevărului despre cei responsabili este amânată de la un mandat prezidențial la altul”, se arată în scrisoarea deschisă.
Autorii îi cer șefului statului să transforme angajamentele publice în acțiuni instituționale verificabile.
„Astăzi ocupați funcția ale cărei prerogative v-ați angajat să le folosiți. Vă cerem să vă respectați semnătura”, transmit semnatarii.
Nicușor Dan, confruntat cu angajamentul semnat în aprilie 2025, în Balconul Universității
Un punct central al scrisorii îl reprezintă Declarația din Balconul Universității din București, semnată de Nicușor Dan la 24 aprilie 2025, în perioada în care candida pentru funcția de președinte al României.
Potrivit semnatarilor, declarația a fost inițiată de Universitatea din București, Asociația „21 Decembrie 1989”, Seniorii Ligii Studenților și fostul președinte Emil Constantinescu.
Prin semnarea documentului, Nicușor Dan și-ar fi asumat susținerea soluționării dosarelor privind crimele comunismului, Revoluția din decembrie 1989 și represiunea din 13–15 iunie 1990, în conformitate cu hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului.
Reprezentanții organizațiilor semnatare subliniază că locul în care a fost semnată declarația are o semnificație aparte pentru istoria postdecembristă a României.
Balconul Universității este asociat cu manifestațiile din Piața Universității din 1990, când protestatarii au cerut desprinderea de structurile fostului regim comunist și consolidarea democrației.
„Un angajament asumat în fața victimelor și a societății nu poate rămâne o semnătură de campanie”, afirmă autorii scrisorii.
Aceștia susțin că exercitarea mandatului prezidențial trebuie să reflecte promisiunile făcute înaintea alegerilor.
Desecretizarea arhivelor PCR și ale Securității, printre principalele solicitări
Una dintre cele mai importante cereri adresate președintelui privește accesul la documentele fostelor structuri de putere comuniste.
Semnatarii solicită desecretizarea completă a arhivelor Partidului Comunist Român, alături de desecretizarea arhivelor Securității, astfel încât să poată fi identificate persoanele care au organizat, coordonat sau executat acțiunile represive.
„Vă solicităm, pe lângă desecretizarea arhivelor Securității, desecretizarea completă a arhivelor Partidului Comunist Român și asigurarea accesului efectiv la documentele care pot contribui la stabilirea responsabilităților pentru represiunea din perioada 1945-1989”, se precizează în document.
Autorii consideră că aflarea adevărului nu trebuie să se limiteze la persoanele care au executat ordinele, ci trebuie să includă și conducerea politică responsabilă de funcționarea aparatului represiv.
„Arhivele trebuie să permită identificarea întregului lanț de comandă. Adevărul despre executanți trebuie întregit cu adevărul despre cei care au hotărât, au ordonat și au controlat acțiunile acestora”, arată semnatarii.
Aceștia cer ca documentele istorice relevante să poată fi utilizate pentru clarificarea responsabilităților individuale, în condițiile prevăzute de lege.
Condamnările lui Alexandru Vișinescu și Ioan Ficior, invocate ca precedente judiciare
Scrisoarea face referire și la două dintre cele mai cunoscute dosare privind crimele comise în sistemul penitenciar comunist.
Este vorba despre condamnările definitive ale foștilor comandanți de penitenciare Alexandru Vișinescu și Ioan Ficior, pronunțate pentru infracțiuni contra umanității.
În opinia semnatarilor, aceste cazuri demonstrează că tragerea la răspundere penală pentru atrocitățile regimului comunist este posibilă atunci când există probe și sunt îndeplinite condițiile legale.
Documentul invocă inclusiv jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la investigarea crimelor comise de regimurile totalitare.
Un exemplu prezentat este cauza Drėlingas împotriva Lituaniei, în care CEDO a analizat condamnarea unui fost ofițer al aparatului represiv sovietic pentru complicitate la genocid.
Semnatarii consideră că asemenea precedente arată că trecerea timpului nu trebuie să conducă automat la abandonarea cercetărilor.
„Acest exemplu arată că trecerea timpului nu justifică abandonarea cercetărilor. Cu probe și cu respectarea condițiilor legale, răspunderea poate fi stabilită și după decenii”, se arată în scrisoare.
Totodată, documentul amintește hotărârile CEDO privind obligația autorităților române de a desfășura anchete efective în legătură cu evenimentele din decembrie 1989.
„Au murit fără să afle cine a hotărât suferința lor”
Dincolo de argumentele juridice, scrisoarea deschisă pune accent pe dimensiunea umană a represiunii comuniste.
Autorii vorbesc despre familiile celor uciși, despre supraviețuitorii torturii și despre persoanele care au așteptat zeci de ani clarificarea împrejurărilor în care apropiații lor și-au pierdut viața.
„Pentru un copil care și-a pierdut părintele, pentru un supraviețuitor al torturii sau pentru o familie care încă nu cunoaște împrejurările morții celui drag, adevărul rămâne esențial până în ultima zi de viață”, transmit semnatarii.
Aceștia atrag atenția că fiecare an care trece poate îngreuna cercetarea faptelor, prin dispariția martorilor și pierderea unor informații relevante.
„Au murit fără să afle cine a hotărât suferința lor și fără să vadă tragerea la răspundere a celor vinovați. Fiecare nouă amânare reduce șansa de a mai audia un martor, de a mai confrunta o mărturie și de a mai face dreptate unei victime în timpul vieții sale”, se arată în document.
Semnatarii consideră că simpla comemorare a victimelor nu este suficientă în absența unor demersuri concrete pentru stabilirea adevărului.
Revolta de la Brașov din 1987, simbol al rezistenței împotriva dictaturii comuniste
Scrisoarea a fost transmisă la aniversarea Revoltei muncitorilor din Brașov, unul dintre cele mai importante momente de contestare publică a regimului condus de Nicolae Ceaușescu.
La 15 noiembrie 1987, muncitorii de la Întreprinderea de Autocamioane Brașov au declanșat o manifestație care s-a transformat într-un protest deschis împotriva conducerii comuniste.
Nemulțumirile economice, condițiile dificile de trai și restricțiile impuse populației au alimentat revolta. Protestatarii au ajuns în centrul orașului, unde au scandat lozinci împotriva dictaturii.
Mișcarea a fost reprimată de autorități, iar numeroși participanți au fost reținuți, anchetați, bătuți sau supuși altor măsuri represive.
Evenimentele de la Brașov au anticipat, într-o anumită măsură, amploarea nemulțumirilor sociale și politice care aveau să izbucnească la nivel național în decembrie 1989.
Pentru semnatarii scrisorii, aniversarea revoltei reprezintă un prilej de a readuce în atenția autorităților obligația de a clarifica responsabilitățile pentru represiunea comunistă.
Ce măsuri concrete i se cer președintelui României
Reprezentanții Asociației „21 Decembrie 1989” și ai Seniorilor Ligii Studenților nu se limitează la solicitarea desecretizării arhivelor.
Ei cer președintelui să prezinte public ce măsuri a întreprins pentru respectarea angajamentelor asumate în aprilie 2025 și ce acțiuni intenționează să inițieze în continuare.
„Vă solicităm să comunicați public măsurile concrete întreprinse pentru îndeplinirea angajamentelor semnate la 24 aprilie 2025, precum și măsurile pe care le veți iniția, instituțiile cărora vă veți adresa și calendarul demersurilor aflate în competența dumneavoastră”, se precizează în scrisoare.
Autorii recunosc necesitatea respectării independenței justiției, dar consideră că președintele poate utiliza atribuțiile constituționale pentru a susține buna funcționare a instituțiilor și pentru a contribui la înlăturarea obstacolelor administrative din calea aflării adevărului.
Este important de precizat că președintele României nu poate dispune soluții în dosare penale și nu poate interveni în activitatea independentă a procurorilor și judecătorilor. Solicitările formulate vizează exercitarea atribuțiilor sale legale și constituționale, inclusiv prin demersuri instituționale și publice.
„Nu acceptăm ca încă un mandat prezidențial să devină doar o nouă perioadă de așteptare”
În finalul scrisorii, semnatarii transmit un mesaj ferm către șeful statului, cerând rezultate concrete în ceea ce privește investigarea crimelor regimului comunist.
„După aproape patru decenii, o nouă declarație de principiu este insuficientă. Aveți în față hotărâri judecătorești, cererile victimelor și propriul angajament public”, afirmă autorii documentului.
Aceștia consideră că mandatul prezidențial trebuie să aducă progrese care să poată fi evaluate public.
„Mandatul dumneavoastră trebuie să aducă un progres verificabil. Nu acceptăm ca încă un mandat prezidențial să devină doar o nouă perioadă de așteptare pentru victime”, este mesajul transmis președintelui Nicușor Dan.
Scrisoarea deschisă readuce astfel în dezbaterea publică una dintre problemele încă sensibile ale istoriei recente a României: identificarea responsabililor pentru represiunea comunistă, accesul la arhive și dreptul victimelor de a afla adevărul.
La 39 de ani de la Revolta muncitorilor brașoveni și la aproape 37 de ani de la căderea dictaturii comuniste, reprezentanții organizațiilor semnatare susțin că memoria victimelor trebuie însoțită de măsuri concrete pentru clarificarea trecutului.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
