Cătălin Urtoi îi ia la întrebări pe cei 17 parlamentari ai județului Iași: „Ce faceți concret pentru Autostrada Unirii A8?” Trei tronsoane, blocate de contestații
Semnal de alarmă privind viitorul Autostrăzii Unirii A8, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură pentru Moldova. Cătălin Urtoi critică blocajele juridice care afectează trei tronsoane de autostradă din județul Iași și avertizează asupra riscului ca lucrările să nu fie finalizate până la termenul de 31 decembrie 2030, prevăzut în programul european SAFE. Acesta le cere celor 17 senatori și deputați care reprezintă județul Iași în Parlament să se implice mai activ pentru deblocarea proiectului și accelerarea investiției.
Cătălin Urtoi: „Județul Iași este un județ izolat și va mai rămâne așa cel puțin patru ani!”
Într-un mesaj public, Cătălin Urtoi atrage atenția asupra situației Autostrăzii Unirii A8, proiect considerat esențial pentru conectarea Moldovei la rețeaua națională și europeană de transport.
Acesta susține că, deși Iașul beneficiază de una dintre cele mai numeroase reprezentări parlamentare din țară, rezultatele în ceea ce privește infrastructura rutieră sunt departe de așteptările locuitorilor.
„Cu cei 17 senatori și deputați, Iașul se află pe primul loc după București ca reprezentare numerică în Parlamentul României”, afirmă Cătălin Urtoi.
Mesajul său este adresat parlamentarilor din toate partidele, indiferent de apartenența politică.
„Aștept de la acești senatori și deputați să facă mai mult pentru județul Iași și pentru Autostrada Unirii – A8! Județul Iași este un județ izolat și va mai rămâne așa cel puțin patru ani!”, avertizează acesta.
Criticile vin în contextul în care mai multe contracte pentru construirea autostrăzii sunt afectate de litigii între participanții la procedurile de achiziție publică.
Trei tronsoane ale Autostrăzii A8, afectate de contestații și decizii ale instanțelor
Trei tronsoane ale Autostrăzii Unirii, situate în județul Iași, se confruntă cu blocaje juridice care ar putea întârzia începerea sau continuarea lucrărilor.
Este vorba despre sectoarele Târgu Frumos – Lețcani, Lețcani – Iași și Iași – Ungheni, care însumează aproximativ 61,8 kilometri. Contestațiile formulate de constructori vizează, în principal, modul în care Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a evaluat ofertele depuse în cadrul licitațiilor.
Printre problemele reclamate se numără presupuse erori de evaluare tehnică, modificări ale ofertelor și nerespectarea unor motive legale de excludere.
1. Târgu Frumos – Lețcani: 28,6 kilometri și un nou termen în instanță
Primul tronson vizat este Târgu Frumos – Lețcani, cu o lungime de 28,6 kilometri. Potrivit lui Cătălin Urtoi, Curtea de Apel București a amânat din nou judecarea dosarului, stabilind următorul termen pentru 9 decembrie 2026.
Această situație prelungește incertitudinea privind evoluția contractului și calendarul efectiv al proiectului.
Tronsonul este important pentru conectarea municipiului Iași cu zona Târgu Frumos și pentru dezvoltarea unei legături rutiere de mare capacitate către vestul județului.
2. Lețcani – Iași (DN24): 17,7 kilometri. Contractul cu FCC Construcción, suspendat temporar
Situația este complicată și pe sectorul Lețcani – Iași (DN24), cu o lungime de 17,7 kilometri. Curtea de Apel București a decis, la 28 octombrie 2026, suspendarea temporară a executării contractului semnat cu firma spaniolă FCC Construcción.
Decizia a intervenit în contextul unei contestații în anulare depuse de compania românească Concelex.
Instanța a redeschis procedura pentru a analiza motivele care nu fuseseră examinate anterior, iar următorul termen a fost stabilit pentru 18 noiembrie 2026.
Suspendarea contractului generează incertitudine în privința calendarului lucrărilor, într-o zonă în care traficul rutier este deja extrem de aglomerat.
Pentru ieșeni, sectorul Lețcani – Iași reprezintă una dintre cele mai așteptate investiții, având în vedere problemele de circulație de la intrarea în municipiu.
3. Iași (DN24) – Ungheni Prut: 15,47 kilometri. CNIR, obligată să reevalueze o ofertă
Al treilea tronson vizat este Iași (DN24) – Ungheni Prut, cu o lungime de 15,47 kilometri. Executarea contractului a fost suspendată în urma demersurilor judiciare formulate de companiile Construcții Erbașu și Concelex.
La 12 noiembrie 2026, Curtea de Apel București ar fi respins definitiv cererea de revizuire formulată de asocierea italiană Itinera – Saipem – ICM.
În consecință, rămâne în vigoare decizia care obligă CNIR să reevalueze oferta asocierii.
„Această ultimă decizie definitivă a Curții de Apel București arată modul superficial și subiectiv în care conducerea CNIR a tratat aceste licitații”, susține acesta.
Riscul pierderii finanțării prin programul SAFE. Termenul de 31 decembrie 2030, sub semnul întrebării
Una dintre cele mai serioase îngrijorări exprimate de Cătălin Urtoi privește posibilitatea ca întârzierile să afecteze finanțarea europeană.
Acesta avertizează că cele trei tronsoane ar putea să nu fie finalizate până la termenul de 31 decembrie 2030, indicat în mesajul său ca termen relevant pentru finanțarea prin programul SAFE.
„Trei tronsoane de pe A8, din județul Iași, riscă să nu se încadreze în termenul de 31 decembrie 2030, stabilit prin programul SAFE”, afirmă Urtoi.
În opinia sa, prelungirea litigiilor și reluarea unor etape ale procedurilor de achiziție pot pune presiune asupra calendarului de implementare. Acesta face o paralelă cu problemele întâmpinate în finanțarea sectorului montan al Autostrăzii A8 prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
„Dacă se vor pierde banii din programul SAFE, așa cum s-a întâmplat și cu fondurile PNRR pe sectorul montan al A8, cine va plăti?”, întreabă Cătălin Urtoi.
Podu Iloaiei, simbolul problemelor de trafic din județul Iași
În mesajul său, Cătălin Urtoi face referire și la situația șoferilor care circulă zilnic pe drumurile din județul Iași.
Unul dintre exemplele invocate este orașul Podu Iloaiei, cunoscut pentru aglomerația rutieră și cozile de autovehicule formate pe DN28. Lipsa unei alternative rapide de circulație afectează atât locuitorii județului, cât și transportatorii și persoanele care tranzitează zona.
„Probabil tot noi, ieșenii, stând în coloană la Podu Iloaiei, sau cei implicați în tot mai multe accidente rutiere”, afirmă Urtoi, referindu-se la consecințele întârzierii proiectului.
Autostrada A8 este privită ca o investiție strategică pentru reducerea timpilor de deplasare, creșterea siguranței rutiere și îmbunătățirea conectivității economice a Moldovei.
Cei 17 parlamentari de Iași, chemați să se implice pentru deblocarea Autostrăzii Unirii
Cătălin Urtoi își îndreaptă criticile și către reprezentanții județului Iași în Parlamentul României. În mesajul public, acesta îi enumeră pe cei cinci senatori și 12 deputați ai județului.
Printre senatorii menționați se află Dan Cașcaval (PSD), Cristina-Gabriella Dumitrescu (AUR), Petrică Lucian Rusu (PNL), Marius Bodea (USR) și Dumitru Manea (neafiliat).
În cazul Camerei Deputaților, sunt nominalizați Alexandru Rafila, Petru-Bogdan Cojocaru și Maricel Popa (PSD), Ciprian Paraschiv, Silviu Gurlui și Cristina-Emanuela Dascălu (AUR), Iulian-Alexandru Muraru și Sorin Năcuță (PNL), Ștefan Tanasă și Monica-Elena Berescu (USR), Simona-Elena Macovei Ilie (S.O.S. România) și Ancuța-Florina Irimia (POT).
Urtoi consideră că numărul mare de parlamentari ar trebui să se reflecte într-o susținere politică mai puternică a investițiilor strategice din județ.
Mesajul său nu vizează un singur partid, ci întreaga reprezentare parlamentară a Iașului.
„Aștept de la acești senatori și deputați să facă mai mult pentru județul Iași și pentru Autostrada Unirii – A8!”, transmite acesta.
Deși parlamentarii nu pot interveni în soluționarea dosarelor aflate pe rolul instanțelor, aceștia pot solicita explicații autorităților responsabile, pot organiza audieri și pot urmări public respectarea calendarului investițiilor.
„Asistăm la un blocaj continuu pe tronsoanele din județul Iași. Ce faceți concret, domnilor senatori și deputați de Iași, pentru acest proiect al Iașului și al Moldovei?”, întreabă acesta.
Declarația readuce în atenție responsabilitatea instituțiilor implicate în realizarea Autostrăzii Unirii, dar și nevoia unei coordonări între autoritățile centrale, administratorul proiectului și reprezentanții politici ai județului.
Pentru moment, evoluția celor trei tronsoane depinde de soluționarea litigiilor, de eventualele reevaluări ale ofertelor și de măsurile pe care CNIR le va adopta în continuare.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
