* premierul Ilie Bolojan anunță o măsură cu impact imediat: scăderea accizei la motorină, într-o tentativă disperată de a tempera explozia de prețuri care a lovit șoferii și economia în lanț
Carburanții explodează la pompă, iar praguri considerate de neimaginat până de curând devin noua normalitate. În doar câteva săptămâni, piața a fost împinsă într-un ritm amețitor de scumpiri. 18 majorări consecutive doar în luna martie – un record absolut – transformă fiecare alimentare într-un moment de tensiune. Iar ziua de astăzi aduce o nouă lovitură: benzina urcă cu încă 5 bani pe litru, iar motorina cu 10 bani, continuând o spirală care pare fără frână.
Prag psihologic spart: 11 lei/litru
La Iași, în stațiile mai scumpe, precum cele operate de Rompetrol sau OMV, motorina premium a trecut deja de 11 lei pe litru. Este un nivel care, până nu demult, părea de domeniul scenariilor extreme.
Motorina standard se apropie periculos de 10,5 lei/litru, iar benzina sare confortabil de 9 lei.
La Iași, ieri, motorina premium a trecut de 11 lei pe litru în stațiile mai scumpe, precum cele operate de Mol (11,07 lei/l) și Rompetrol (11,03 lei/l). Este un nivel care, până nu demult, părea de domeniul scenariilor extreme.
Motorina standard a depășit 10,5 lei/litru (stațiile din rețeaaua Mol), iar benzina a urcat la 9,48 lei/l, în stațiile Rompetrol.
Creșterile nu sunt întâmplătoare. Ele vin pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, care destabilizează piețele energetice globale. România, deși produce o parte din necesar, rămâne vulnerabilă: aproximativ o treime din motorina consumată este importată.
În doar o lună, benzina s-a scumpit cu peste 1,2 lei/litru, motorina a crescut cu peste 2 lei/litru.
Motorina, ținta principală: „Aici doare cel mai tare”
Premierul Ilie Bolojan anunță o măsură cu impact imediat: scăderea accizei la motorină, într-o tentativă disperată de a tempera explozia de prețuri care a lovit șoferii și economia în lanț.
Guvernul mizează pe un calcul simplu, dar strategic: reduci acciza, scade prețul – impact imediat asupra majorității populației, sscad costurile de transport, se temperează scumpirile în lanț.
Este o intervenție țintită, menită să lovească exact în punctul critic al economiei.
Executivul evită deliberat reducerea TVA, deși ar avea un impact mai mare. Motivul este unul sensibil: riscul unei proceduri de infringement din partea Comisia Europeană.
România se află deja sub presiune din cauza deficitului bugetar, iar orice reducere de TVA ar putea agrava situația. Acciza devine astfel singura pârghie „sigură” de intervenție. Dar chiar și așa, marja de manevră este limitată.
În paralel, Guvernul pregătește o măsură care poate stârni controverse majore: un fond de solidaritate alimentat din profiturile companiilor petroliere. Ținta sunt marile grupuri care extrag țiței în România, rafinează și distribuie carburant, beneficiază de creșterea globală a prețului petrolului. Logica Guvernului este simplă și tăioasă: dacă prețul barilului crește de la 70 la 90 de dolari, diferența nu este doar piață — este profit excepțional. Iar acest profit ar trebui, în viziunea autorităților, să fie parțial redistribuit către populație.
