Datoria externă a României a crescut cu 1,5 miliarde de euro în primele două luni ale anului
Datele publicate de Banca Națională a României pentru februarie 2026 indică o evoluție mixtă a poziției externe a economiei, cu o ușoară îmbunătățire a dezechilibrelor curente, dar și cu o continuare a creșterii datoriei externe. În perioada ianuarie–februarie 2026, deficitul de cont curent s-a redus la aproximativ 3,19 miliarde euro, față de 3,64 miliarde euro în aceeași perioadă a anului precedent, ceea ce sugerează o ajustare marginală a dezechilibrului extern.
Această evoluție a fost susținută în principal de o diminuare a deficitului din balanța comercială a bunurilor, adică diferența dintre importuri și exporturi, în timp ce componenta veniturilor primare continuă să exercite presiune negativă, în special prin ieșiri asociate profiturilor repatriate și plăților de dobânzi către nerezidenți.
Investițiile străine directe au rămas pe teritoriu pozitiv, atingând aproximativ 1,13 miliarde euro în primele două luni ale anului, ceea ce arată că România continuă să atragă capital extern, chiar dacă fluxurile pot avea o volatilitate ridicată de la o perioadă la alta. Aceste intrări sunt importante pentru finanțarea deficitului de cont curent și pentru menținerea unui echilibru relativ al balanței de plăți.
CITESTE SI: Mugur Isărescu: Guvernul ar trebui să reducă datoria publică
În ceea ce privește datoria externă, aceasta a continuat să crească, ajungând la aproximativ 230 miliarde euro la finalul lunii februarie 2026, cu o majorare de circa 1,5 miliarde euro față de începutul anului. Structura acesteia rămâne dominată de componenta pe termen lung, care reprezintă aproximativ 79% din total și s-a situat la circa 182,5 miliarde euro, în timp ce datoria pe termen scurt a scăzut ușor la aproximativ 47,4 miliarde euro.
Din punct de vedere al riscului de refinanțare, predominanța datoriei pe termen lung este un element de stabilitate relativă, însă tendința generală de creștere a stocului de datorie indică o dependență persistentă de finanțarea externă.
Indicatorii de lichiditate externă rămân totuși relativ confortabili. Acoperirea importurilor prin rezervele internaționale se situează în jurul a 6,7 luni, iar acoperirea datoriei externe pe termen scurt depășește 100%, ceea ce sugerează că, pe termen imediat, România are capacitatea de a-și onora obligațiile externe fără presiuni semnificative asupra rezervelor valutare.
Chiar și așa, combinația dintre deficitul de cont curent încă ridicat și creșterea datoriei externe reflectă o economie care își menține echilibrul extern mai degrabă prin finanțare decât prin ajustare structurală a balanței comerciale.
În ansamblu, datele BNR pentru începutul anului 2026 conturează o imagine de stabilitate fragilă: dezechilibrele externe se temperează ușor, dar nu se corectează semnificativ, iar creșterea datoriei externe rămâne principalul mecanism prin care economia își finanțează diferența structurală dintre economisire și investiții.
