Un moment istoric se conturează pentru Iași: după decenii de stagnare și promisiuni neîmplinite, un proiect care părea de domeniul SF-ului începe, în sfârșit, să prindă contur. Asociația HaiCaSePoate a dat startul oficial Studiului de Prefezabilitate pentru Monorail Iași, iar semnalul este unul clar – orașul încearcă să iasă din blocajul cronic al traficului și să intre într-o nouă eră a mobilității urbane.
Nu este un proiect al autorităților, nu este o promisiune electorală și nici o strategie desenată în birouri politice. Este, spun inițiatorii, un proiect născut din frustrare, dar și din speranță. O inițiativă civică pură, care încearcă să rupă cercul vicios al așteptării și al pasivității.
„Monorail Iași începe cu noi nu este doar un slogan, ci un apel direct către ieșeni. Pentru că primul obstacol nu este tehnic, ci financiar: 214.000 de euro trebuie strânși în următoarele 11 luni pentru realizarea studiului de prefezabilitate”, a transmis Cătălin Urtoi, inițiatrorul acestui proiect. O sumă aparent mare, dar care, împărțită la nivelul unei comunități, devine un test de voință colectivă.
În spatele acestui demers se află ideea simplă, dar radicală: dacă orașul nu primește suficient sprijin, trebuie să înceapă să se ajute singur.
Studiul, realizat de experți, va decide nu doar traseele, ci chiar natura proiectului: monorail, tramvai suspendat sau o altă soluție inovatoare. Nimic nu este bătut în cuie – iar această flexibilitate ar putea fi cheia succesului. În zonele istorice, de exemplu, soluțiile vor trebui adaptate pentru a proteja patrimoniul, în timp ce în intersecțiile sufocate de trafic se ia în calcul traversarea pe deasupra, pentru a elimina blocajele.
Trei trasee majore sunt deja pe masă, iar ele spun totul despre ambiția proiectului: legături între vestul orașului și aeroport, conexiuni între cartierele dens populate și extinderea spre zonele periurbane în plină dezvoltare. Practic, o reconfigurare completă a modului în care se circulă în Iași. „Ne dorim să avem trei variante de traseu. Una dintre ele este zona Parcului Industrial de la Leţcani, Parcul Industrial de la Miroslava, Antibiotice, Mall Moldova, după care să intre în cartierele Iaşului: Dacia, Alexandru cel Bun, Gara Mare, Podu de Piatră, campusul studenţesc Tudor Vladimirescu, Metalurgie, Aeroport, Spitalul Regional de Urgenţe. Întreg traseul va avea 52 de kilometri. Mai avem două trasee secundare care ar uma cursul râului Nicolina, iar din cartierul Nicolina spre localitatea Lunca Cetăţuii. Mai sunt discuţii şi pe o a treia variantă care să facă legătura între cartierul Bucium şi zona Institutului de Psihiatrie Socola”, declara, recent, Cătălin Urtoi.
Argumentele sunt puternicve și țin de reducerea traficului, predictibilitate pentru călători și un cost estimat de aproximativ 35 de milioane de euro pe kilometru – semnificativ mai mic față de cel al unui metrou. Într-un oraș sufocat de mașini, orice soluție care scoate traficul de la sol devine automat atractivă.
Dacă studiul va fi finalizat, în 2027 proiectul ar putea ajunge pe masa Comisiei Europene și a Guvernului, în căutarea finanțării pentru etapele următoare. Cu alte cuvinte, ceea ce astăzi este o inițiativă civică ar putea deveni, mâine, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din Moldova.
În spatele entuziasmului, există însă și o presiune uriașă – dacă acest proiect eșuează, mesajul va fi unul dur. Dar dacă reușește, Iașul ar putea deveni primul oraș din România care face pasul către un transport urban suspendat modern, comparabil cu marile metropole europene.
Este, poate, cel mai ambițios pariu civic din ultimele decenii.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
