Botoșani | „Drumul Vămii” între speranță și improvizație: infrastructura Moldovei continuă să avanseze cu frâna trasă

Botoșani | „Drumul Vămii” între speranță și improvizație: infrastructura Moldovei continuă să avanseze cu frâna trasă

În România, aproape fiecare mare proiect de infrastructură vine la pachet cu aceeași promisiune: „de această dată lucrurile intră în normalitate”. Problema este că, de cele mai multe ori, normalitatea durează puțin, iar blocajele reapar înainte ca utilajele să apuce să intre serios în teren.

Așa se întâmplă și în cazul „Drumului Vămii”, unul dintre proiectele considerate esențiale pentru conectarea Moldovei la granița cu Republica Moldova și la viitoarele coridoare europene de transport. Potrivit informațiilor publicate de Botoșani Online, autoritățile au predat amplasamentul pentru Lotul 1, însă Loturile 2 și 3 sunt deja afectate de probleme de proiectare.

Cu alte cuvinte, șantierul începe înainte ca întregul proiect să fie cu adevărat stabilizat tehnic.

Aceasta este una dintre marile vulnerabilități ale infrastructurii românești: graba administrativă de a anunța începutul lucrărilor contrastează puternic cu incapacitatea de a livra documentații mature și coerente pentru toate etapele proiectului.

Predarea amplasamentului pentru Lotul 1 este, fără îndoială, o veste importantă. Într-o regiune în care fiecare kilometru nou de drum rapid contează economic și strategic, orice pas înainte este relevant. Moldova rămâne una dintre cele mai slab conectate regiuni ale Uniunii Europene, iar proiectele către vamă și către frontiera estică au devenit mai importante ca oricând în actualul context regional.

Dar optimismul oficial este umbrit de faptul că Loturile 2 și 3 au deja dificultăți tehnice. Problemele de proiectare sunt, de regulă, cele mai periculoase întârzieri, pentru că ele nu se rezolvă prin simpla mobilizare a constructorului. În spatele unei „probleme de proiectare” pot exista trasee greșit dimensionate, relocări de utilități neclare, exproprieri incomplete, studii geotehnice insuficiente sau incompatibilități între proiect și realitatea din teren.

Iar România are un istoric consistent în această zonă. De prea multe ori, proiectele mari sunt lansate politic înainte să fie pregătite administrativ. Se taie panglici simbolice, se organizează vizite pe șantier și se vorbește despre termene ambițioase, însă ulterior apar revizuiri, acte adiționale, reproiectări și întârzieri care consumă ani întregi.

Investiția este împărțită în 3 loturi, iar lotul pentru care a avut loc predarea- primirea amplasamentului, Lotul I-Tronson I are o lungime de 10,576 km și asigură legătura între localitățile Hănești–Vlăsinești–Săveni (intersecție DN 29).

Lucrările aferente Lotului 1 vor fi executate de ASOCIEREA TRANSILVANIA GRAND CONSTRUCT SRL Bistrița (lider) & VULTURI SRL Botoșani (asociat), au o valoare totală de 49.858.290,10 lei și o durată de execuție de 20 de luni.

Pe 30 septembrie 2025, în prezența reprezentanților Consiliului Județean Botoșani și ai constructorului, au fost predate amplasamentele aferente loturilor 2 și 3, însumând 38,223 km din cei 48,799 km prevăzuți prin proiect.

Lotul 2 se desfășoară pe sectorul de drum dintre intravilanul orașului Săveni (intersecția cu DN 29) și intersecția cu DJ 293 din localitatea Coțușca, cu o lungime de 22,771 km, traversând localitățile Podriga, Drăgușeni, Mihail Kogălniceanu și Nichiteni.

Mai există o problemă pe care autoritățile o evită frecvent: lipsa unei coordonări reale între proiectare și execuție. În multe cazuri, constructorii intră în teren înainte ca toate detaliile tehnice să fie închise, ceea ce generează inevitabil conflicte între proiectanți, beneficiari și firmele de execuție. Rezultatul este deja cunoscut: întârzieri, costuri suplimentare și nervozitate publică.

În cazul Drumului Vămii, miza este mai mare decât pare la prima vedere. Nu discutăm doar despre un drum regional, ci despre o infrastructură cu rol economic și geopolitic. Legătura cu vama și cu estul Republicii Moldova capătă importanță strategică într-un context regional dominat de războiul din Ucraina și de nevoia Europei de a-și consolida coridoarele logistice spre est.

Din acest motiv, orice blocaj tehnic sau administrativ produce efecte în lanț.