Aproape 2 miliarde de euro în numerar au intrat în România, majoritatea din Ucraina. Ministerul Finanțelor avertizează asupra unor posibile rețele de spălare a banilor
România s-a transformat în ultimii doi ani într-un culoar major pentru transporturile de numerar provenite din Ucraina, potrivit unui raport al Corpului de Control al Ministerului Finanțelor și al Autorității Vamale Române, care indică tranzitarea prin punctele de frontieră a peste 1,7 miliarde de euro în perioada 2024–2025.
Analizele oficiale arată existența unor fluxuri repetate de bani cash, transporturi efectuate de aceleași persoane și utilizarea constantă a acelorași rute, într-un fenomen care ridică suspiciuni serioase privind posibile operațiuni de spălare a banilor.
Potrivit raportului, Ucraina a fost principala sursă a fondurilor care au intrat în Uniunea Europeană prin România. Nu mai puțin de 73% dintre declarațiile de numerar depuse la intrarea în UE prin punctele de frontieră românești au avut ca țară de proveniență Ucraina.
În total, între 1 ianuarie 2024 și 31 decembrie 2025 au fost înregistrate 7.593 de declarații de numerar la frontierele României. Dintre acestea, 5.758 au fost depuse la intrarea în Uniunea Europeană, iar 1.835 la ieșirea din UE.
Sumele sunt uriașe: peste 1,26 miliarde de euro au fost declarate la intrarea în România, iar alte 511 milioane de euro la ieșire.
Raportul scoate în evidență faptul că fenomenul nu a fost unul izolat, ci unul concentrat în mâinile unui grup restrâns de persoane.
„Din totalul de 1.464 de declarații aferente persoanelor care au intrat în UE din Ucraina, 943 de declarații – reprezentând 64% – au fost depuse de doar 21 de persoane”, se arată în analiza realizată de Ministerul Finanțelor.
Autoritățile au identificat inclusiv rute recurente folosite pentru transporturile de numerar: Ucraina – România – Austria și Ucraina – România – Turcia.
De asemenea, analiza relevă că două puncte vamale au concentrat aproape întregul fenomen. Biroul Vamal de Frontieră Siret a înregistrat declarații de numerar în valoare de aproape 794 de milioane de euro, iar Biroul Vamal Halmeu alte 362,7 milioane de euro. Împreună, cele două puncte au concentrat peste 92% din totalul sumelor declarate la nivel național.
Ministerul Finanțelor susține că primele luni ale anului 2025 au reprezentat perioada de vârf a fenomenului. Între martie și mai 2025 s-au înregistrat volume record de numerar transportat peste frontieră, cu valori lunare de aproximativ 72 milioane euro în martie, 67 milioane euro în aprilie și aproape 100 milioane euro în mai.
După luna iunie 2025, fluxurile au început însă să scadă semnificativ, inclusiv pe fondul intensificării controalelor.
„Schimbarea indică faptul că fenomenul identificat în prima parte a anului a fost diminuat, inclusiv prin intensificarea măsurilor de control și monitorizare inițiate de Ministerul Finanțelor”, se arată în raport.
În paralel, Corpul de Control al Ministerului Finanțelor și Autoritatea Vamală Română desfășoară verificări privind modul în care au fost respectate procedurile de control al numerarului la frontieră și felul în care au fost gestionate declarațiile depuse în perioada analizată.
Raportul menționează și faptul că persoanele care conduceau Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și structurile responsabile din Autoritatea Vamală Română nu mai ocupă funcții de conducere în prezent, fiind înlocuite în ultimele luni.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că reforma sistemului vamal și întărirea mecanismelor de control sunt esențiale în contextul vulnerabilităților identificate.
„Avem nevoie de o capacitate reală de analiză de risc, de instrumente moderne de monitorizare și de o cooperare instituțională eficientă, astfel încât România să poată preveni și combate vulnerabilitățile asociate fluxurilor financiare transfrontaliere”, a declarat ministrul.
Raportul complet a fost transmis instituțiilor competente pentru investigarea infracțiunilor economico-financiare, în vederea deschiderii unor eventuale anchete și luării măsurilor legale necesare.
