AUR îi dă dreptate lui Bolojan și avertizează asupra riscurilor proiectelor nucleare de la Doicești și Cernavodă: „România a fost împinsă într-o aventură energetică de miliarde”
România riscă să intre într-o criză energetică și financiară majoră din cauza unor decizii politice luate în ultimii ani fără o fundamentare tehnică și economică solidă, susține liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu. Acesta critică dur proiectele nucleare asumate de statul român, în special cel privind reactoarele modulare mici (SMR) de la Doicești, dar și planurile pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă.
Potrivit senatorului, România s-ar putea confrunta cu un contract estimat la aproximativ 9-10 miliarde de dolari pentru proiectul SMR de la Doicești, dintre care peste 7 miliarde ar urma să fie împrumutate de la partea americană. În opinia sa, statul român a fost împins într-un angajament extrem de costisitor, fără garanția că proiectul va fi finalizat sau că investiția va fi eficientă economic.
„Tip de cinci ani, politicienii noștri au vândut iluzii atât propriilor cetățeni, cât și statului american. Ei s-au angajat să facă ceea ce nu puteau sau nu știau să facă. Minciuni după minciuni, doar pentru a-și cumpăra câte o fotografie la Washington”, afirmă Peiu.
Critici dure la adresa proiectului SMR de la Doicești
Liderul senatorilor AUR susține că tehnologia pe care compania americană NuScale intenționează să o implementeze în România reprezintă un proiect de tip FOAK („First-of-a-Kind”), adică un prototip industrial care implică riscuri financiare și tehnologice foarte mari.
Potrivit acestuia, costurile unor astfel de proiecte sunt de regulă de două până la cinci ori mai mari decât cele ale unei tehnologii mature și standardizate. În plus, finanțarea unui proiect nuclear experimental presupune dobânzi ridicate și perioade lungi de recuperare a investiției.
„Ceea ce vrea NuScale să vândă la Doicești este un cap de serie, un prototip. Proiectele nucleare FOAK se finanțează cu rate ale dobânzii de 8 până la 12% pe an, din cauza primelor de risc, comparativ cu 3 până la 5% pentru tehnologiile cunoscute”, explică senatorul.
Acesta mai afirmă că energia produsă de reactoarele modulare mici ar putea ajunge la un cost standardizat de peste 100 de dolari pe MWh, nivel pe care îl consideră prea mare pentru economia românească și comparabil cu producția din centralele pe cărbune.
„Costurile inițiale de investiție în SMR sunt mai mari pe MW decât la reactoarele nucleare clasice. Costul standardizat al energiei sare de 100 USD/MWh, dublu față de proiectele nucleare clasice”, susține Peiu.
Semne de întrebare privind reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă
Senatorul AUR ridică probleme și în ceea ce privește extinderea centralei nucleare de la Centrala Nucleară Cernavodă. Acesta atrage atenția că reactoarele de tip CANDU utilizate în România sunt diferite de majoritatea reactoarelor nucleare operate la nivel mondial și că există incertitudini legate de capacitatea industriei canadiene de a mai construi astfel de unități.
„Ultimul reactor CANDU propriu-zis conectat la rețea este cel de la Cernavodă, în 2007. De atunci canadienii nu au mai livrat niciunul. Oare or mai ști să facă încă două? Mai are cine să îl producă?”, întreabă acesta.
Peiu explică faptul că reactoarele CANDU funcționează cu uraniu natural și apă grea, spre deosebire de reactoarele clasice PWR, care folosesc uraniu îmbogățit și apă obișnuită drept agent de răcire. În opinia sa, reactoarele PWR sunt mai eficiente economic și mai răspândite la nivel global.
România, între presiunea energetică și constrângerile bugetare
Liderul senatorilor AUR avertizează că România nu își poate permite simultan atât proiectul SMR de la Doicești, cât și reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, valoarea totală a celor două investiții fiind estimată la aproximativ 20 de miliarde de dolari.
În paralel, acesta vorbește despre vulnerabilitățile actuale ale sistemului energetic național: oprirea reactorului 1 de la Cernavodă pentru retehnologizare, închiderea grupurilor pe cărbune din Oltenia și întârzierile marilor proiecte pe gaze naturale.
„România este o țară cu o situație financiară mult prea grea să își permită ambele proiecte. În 2027 se oprește pentru modernizare reactorul 1 de la Cernavodă, grupurile pe cărbune ies din funcțiune, iar proiectele de la Iernut, Turceni și Ișalnița sunt întârziate sau blocate”, afirmă senatorul.
Acuzații la adresa foștilor premieri și miniștri ai Energiei
În final, Petrișor Peiu îi acuză pe foștii premieri și miniștri ai Energiei că au susținut aceste proiecte din considerente politice și electorale, fără să țină cont de realitățile economice și tehnologice.
Acesta i-a nominalizat pe foștii premieri Ludovic Orban, Florin Cîțu, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu și Ilie Bolojan, precum și pe foștii miniștri ai Energiei Virgil Popescu, Sebastian Burduja și Bogdan Ivan.
„Nu știu cum va ieși țara din această situație complicată, dar vă pot spune cine au fost premierii care au girat această stare de lucruri, în mod populist, demagogic și mincinos”, a concluzionat liderul senatorilor AUR.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
