Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu avertizează: criza energetică amplifică riscul de sărăcie și excluziune socială în Europa
Creșterea prețurilor la energie continuă să afecteze milioane de europeni, iar efectele sociale ale crizei energetice riscă să devină una dintre cele mai mari provocări ale Uniunii Europene în următorii ani. Avertismentul vine din partea vicepreședintei executive a Comisia Europeană, Roxana Mînzatu, care a declarat într-un interviu pentru France 24 că actuala situație energetică accentuează inegalitățile sociale și vulnerabilitatea economică a populației europene.
Oficialul european a subliniat că scumpirile la electricitate, gaze și combustibili nu mai reprezintă doar o problemă economică, ci au devenit o problemă socială majoră, cu efecte directe asupra nivelului de trai, pieței muncii și accesului la servicii esențiale.
„Criza energetică amplifică riscul de sărăcie și excluziune socială”, a avertizat Roxana Mînzatu în cadrul emisiunii „Talking Europe” realizată de France 24.
Facturile la energie, presiune uriașă asupra populației
În multe state membre ale UE, gospodăriile vulnerabile se confruntă cu dificultăți tot mai mari în plata facturilor la energie, în timp ce costurile ridicate ale combustibililor afectează transportul, producția industrială și prețurile alimentelor.
Potrivit oficialului european, efectele crizei sunt resimțite mai ales de familiile cu venituri mici, pensionari și persoanele aflate în zone slab dezvoltate economic. În plus, numeroase companii europene sunt obligate să reducă investițiile sau chiar personalul din cauza costurilor energetice ridicate.
Roxana Mînzatu a explicat că una dintre prioritățile Comisiei Europene este protejarea cetățenilor vulnerabili și dezvoltarea unor politici sociale care să limiteze impactul economic al tranziției energetice și al volatilității pieței.
Comisia Europeană cere investiții și protecție socială
Vicepreședinta Comisiei Europene consideră că statele membre trebuie să accelereze investițiile în infrastructură energetică, energie regenerabilă și eficiență energetică, dar și să consolideze mecanismele de sprijin social.
Potrivit acesteia, Europa trebuie să găsească un echilibru între obiectivele climatice, competitivitatea economică și protecția cetățenilor afectați de costurile ridicate ale energiei.
În paralel, oficialii europeni discută despre noi măsuri de sprijin pentru consumatori și industrie, în contextul în care volatilitatea pieței energetice continuă să afecteze economia europeană.
România, printre statele vulnerabile la sărăcia energetică
Tema este extrem de sensibilă și pentru România, unde costurile utilităților și ale carburanților au crescut puternic în ultimii ani, în timp ce veniturile unei mari părți a populației rămân sub media europeană.
Experții avertizează că România se confruntă cu un risc ridicat de sărăcie energetică, mai ales în mediul rural și în regiunile dependente de sisteme de încălzire ineficiente sau de combustibili fosili.
În acest context, declarațiile Roxanei Mînzatu vin într-un moment în care tot mai multe state europene cer măsuri coordonate la nivelul UE pentru reducerea prețurilor la energie și pentru protejarea consumatorilor vulnerabili.
Criza energetică reaprinde și dezbaterea privind viitorul modelului social european. Oficialii europeni se tem că accentuarea inegalităților economice poate alimenta tensiuni sociale, radicalizare politică și neîncredere în instituțiile europene.
De aceea, Comisia Europeană insistă asupra ideii că tranziția energetică trebuie să fie una „echitabilă”, astfel încât costurile transformării economice să nu fie suportate disproporționat de cetățenii cu venituri mici.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
