Reformă pe hârtie, pierderi în realitate. Acuzații grave lansate de Oana Gheorghiu față de administrarea companiilor de stat din portofoliul AAAS
Vicepremierul Oana Gheorghiu a lansat un atac dur la adresa modului în care sunt administrate companiile de stat aflate sub autoritatea Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), după analiza a patru planuri de restructurare aprobate în luna martie 2026.
Potrivit oficialului, documentele relevă un sistem dominat de „template-uri copiate, proiecții nerealiste și inacțiune instituțională”, în timp ce active publice importante continuă să genereze pierderi.
Vicepremierul a argumentat că reforma companiilor de stat nu reprezintă doar o temă tehnică de guvernanță, ci una care afectează direct bugetul public și serviciile esențiale.
„Fiecare leu irosit într-o companie de stat care nu funcționează este un leu care nu ajunge la spitale, la școli, la drumuri, la pensii”, a afirmat Oana Gheorghiu.
Acuzații de „copy-paste” în planurile de restructurare
Potrivit analizei prezentate de vicepremier, cele patru planuri de restructurare examinate ar conține secțiuni identice, deși companiile analizate au activități și probleme complet diferite.
Printre societățile menționate se află:
Radioactiv Mineral Măgurele
Active Conexe SA
Arcadia 2000 SA
Comalex SA
Vicepremierul susține că documentele folosesc aceleași formulări și aceleași măsuri standardizate, fără adaptare la specificul fiecărei societăți.
„Patru realități complet diferite, același plan. Un singur plan copiat de patru ori, indiferent de context și specificități”, a declarat aceasta.
În opinia sa, practica ar demonstra lipsa unei analize reale privind viabilitatea economică a companiilor și transformarea procesului de restructurare într-o simplă formalitate birocratică.
AAAS, acuzată de pasivitate totală
Un alt punct central al criticilor îl reprezintă rolul AAAS ca acționar majoritar sau unic. Vicepremierul afirmă că în niciunul dintre documentele analizate nu există dovezi privind inițiative concrete ale instituției pentru redresarea societăților.
Printre măsurile care, potrivit acesteia, lipsesc complet se numără: convocarea Adunărilor Generale ale Acționarilor pentru restructurare forțată, schimbarea managementului, inițierea unor acțiuni în instanță, proceduri de lichidare voluntară, măsuri administrative pentru deblocarea activelor.
Cazul Radioactiv Mineral Măgurele
Vicepremierul a oferit exemplul Radioactiv Mineral Măgurele, companie care ar avea pierderi cumulate de aproape 3,9 milioane de lei și venituri în scădere cu 38%.
Potrivit declarațiilor sale, obiectul de activitate al societății „este fizic imposibil de exercitat în condițiile actuale”, însă AAAS nu ar fi inițiat nici schimbarea activității, nici proceduri de lichidare.
În același timp, planul de restructurare ar prevedea un profit anual de aproximativ 490.000 de lei începând cu 2026, fără explicații privind mecanismul prin care compania ar urma să își inverseze radical performanța financiară.
Active Conexe SA și patrimoniul nevalorificat
În cazul Active Conexe SA, vicepremierul susține că societatea deține active evaluate la aproximativ 100 de milioane de lei, însă 42% dintre acestea generează exclusiv costuri, fără venituri.
Mai mult, AAAS este acuzată că nu a impus niciun calendar concret de valorificare a patrimoniului.
„Planul previzionează dublarea profitului timp de patru ani consecutivi, cu ipoteze neverificabile”, a transmis Oana Gheorghiu.
Arcadia 2000 și activele blocate juridic
În cazul Arcadia 2000 SA, problemele ar viza terenuri aflate în coproprietate și spații comerciale blocate juridic în clădiri publice din Arad și Botoșani.
Vicepremierul afirmă că activele sunt imobilizate de ani de zile și că AAAS nu a inițiat proceduri administrative sau juridice pentru deblocarea lor.
Una dintre cele mai grave acuzații formulate privește credibilitatea proiecțiilor financiare incluse în planurile de restructurare.
Conform analizei prezentate: o companie cu pierderi de aproape 200.000 de lei și venituri în scădere abruptă estimează brusc profituri de aproape jumătate de milion de lei.
O altă societate propune acoperirea unor pierderi cumulate de peste 529.000 lei în opt ani, prin profituri anuale modeste și fără scenarii alternative.
Vicepremierul susține că aceste estimări nu sunt susținute de măsuri concrete și că documentele nu includ mecanisme reale de control sau sancțiuni în cazul neîndeplinirii obiectivelor.
„Planuri avizate oficial. Cifre care nu rezistă la o verificare elementară”, a afirmat aceasta.
O altă problemă ridicată este însăși rațiunea menținerii unor societăți comerciale cu structuri administrative complete, deși acestea au activitate economică minimă.
Potrivit vicepremierului: trei dintre cele patru companii obțin venituri exclusiv din administrarea și închirierea unor imobile, toate înregistrează pierderi cumulate si sunt implicate în litigii privind patrimoniul.
De asemenea, acestea plătesc indemnizații pentru consilii de administrație și management.
Situația este considerată cu atât mai problematică cu cât unele companii au foarte puțini angajați: 2 angajați part-time la Arcadia 2000 SA, 4 angajați part-time la Comalex SA, 9 angajați la Active Conexe SA.
În aceste condiții, o parte semnificativă din veniturile provenite din chirii ar fi utilizată pentru plata contractelor de mandat și a conducerii administrative.
Vicepremierul a criticat și existența unor membri interimari în consiliile de administrație ale companiilor analizate, în contextul angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență privind eliminarea interimatelor.
Potrivit declarațiilor sale două dintre cele patru companii au administratori provizorii, toți membrii interimari ar avea legături politice, o parte dintre aceștia ar cumula funcții publice și mandate peste limitele legale.
În cazul Active Conexe SA, vicepremierul afirmă că numirea administratorilor provizorii ar fi fost făcută pentru un consiliu format din cinci membri, deși legislația ar permite doar trei.
Pierderi de zeci de milioane și active blocate
Conform datelor prezentate cele patru companii au acumulat pierderi totale de 38,4 milioane lei, active evaluate la aproximativ 100 milioane lei sunt parțial neproductive iar recuperarea pierderilor ar necesita între șapte și nouă ani, pe baza unor proiecții considerate nesigure.
Vicepremierul a susținut că lipsa de reformă permite perpetuarea unor mecanisme de administrare ineficientă și lipsă de responsabilitate.
„Minciunile, templateurile copiate, inacțiunea instituțională funcționează doar în întuneric”, a declarat Oana Gheorghiu.
Tema reformei companiilor de stat reprezintă una dintre condiționalitățile majore asumate de România în relația cu Comisia Europeană prin PNRR, în special în ceea ce privește profesionalizarea managementului și reducerea influenței politice.
Criticile formulate de vicepremier readuc în atenție problema administrării patrimoniului public și a eficienței economice a societăților controlate de stat, într-un context în care presiunile asupra bugetului public și cerințele de reformă structurală devin tot mai mari.
