Ucraina vrea să negocieze cu România creșterea capacității canalului Sulina
Canalul Sulina a ajuns din nou sub o presiune uriașă, pe fondul creșterii traficului maritim destinat exporturilor ucrainene. Aproximativ 60 de nave așteaptă în prezent să tranziteze canalul, iar unele dintre ele sunt blocate de mai bine de o săptămână sustin ucrainenii. Ucraina solicită României măsuri urgente pentru creșterea capacității de tranzit și pentru reducerea timpilor de așteptare.
Situația este prezentată de Ekaterina Kononenko, manager operațional al companiei Avalon, într-o declarație citată de presa ucraineană. Potrivit acesteia, problemele sunt legate în principal de numărul insuficient de piloți români, capacitatea redusă a serviciilor de operare și curățare a navelor și lipsa unei coordonări eficiente între instituțiile române și cele ucrainene.
Coada formată în apropierea Canalului Sulina continuă să crească, iar pentru operatorii comerciali fiecare zi de așteptare înseamnă pierderi importante. Potrivit informațiilor prezentate de Kononenko, o navă imobilizată generează costuri de aproximativ 6.000-7.000 de dolari pe zi.
Unele nave ar aștepta deja șapte zile sau chiar mai mult pentru a putea tranzita canalul. Problema devine astfel una economică, nu doar logistică. Cu cât timpul de așteptare este mai mare, cu atât cresc costurile transportatorilor, iar competitivitatea exporturilor ucrainene poate fi afectată.
România, veriga esențială pentru tranzitul pe Sulina
Una dintre principalele probleme semnalate de partea ucraineană este reprezentată de numărul piloților români disponibili. Navele care tranzitează Canalul Sulina trebuie să fie conduse de piloți autorizați în România. Piloții ucraineni nu pot efectua aceste operațiuni pe sectorul românesc al Dunării.
În aceste condiții, orice limitare a numărului de piloți se transformă automat într-o limitare a numărului de nave care pot traversa canalul. Ucraina consideră, prin urmare, că o creștere a numărului de piloți ar putea contribui imediat la fluidizarea traficului.
Potrivit managerului Avalon, la Sulina există în prezent o singură comisie care se ocupă de înregistrarea navelor. Procedura ar dura cel puțin o oră pentru fiecare navă, iar în situațiile mai complicate poate ajunge la două ore.
Soluția propusă de operatorii ucraineni este crearea mai multor comisii care să poată lucra simultan. „Dacă ar exista trei sau patru astfel de comisii, ar fi posibil să înregistrăm mai multe nave în paralel, iar coada s-ar mișca mult mai repede”, este ideea exprimată de reprezentanta companiei Avalon.
Practic, chiar dacă România ar suplimenta numărul piloților, capacitatea canalului ar rămâne limitată dacă procedurile administrative nu sunt accelerate.
Coordonarea dintre România și Ucraina, o altă problemă
Operatorii ucraineni reclamă și lipsa unei coordonări transparente între instituțiile implicate în tranzitul navelor. Sunt menționate Administrația Canalelor Navigabile din Ucraina (USPA), Administrația Fluvială a Dunării de Jos din Galați și serviciile din Sulina.
Potrivit Ekaterinei Kononenko, agenții maritimi nu ar avea acces suficient de clar la listele de nave și nu știu întotdeauna din timp dacă o anumită navă va primi pilot și când va putea efectua tranzitul. O mai bună sincronizare între instituțiile celor două țări ar putea permite planificarea mai eficientă a traficului și reducerea timpilor morți.
Problemele din 2022 reapar după patru ani
Un aspect important este că operatorii ucraineni consideră că problemele actuale seamănă cu cele întâlnite în 2022, după declanșarea invaziei ruse la scară largă.
În ultimii patru ani, Canalul Sulina a devenit una dintre principalele rute prin care Ucraina își poate scoate mărfurile către piețele internaționale. Creșterea presiunii asupra infrastructurii românești arată însă că actuala capacitate nu este suficientă pentru volumele de transport care trebuie gestionate în anumite perioade.
Importanța canalului depășește cu mult problema unor nave care așteaptă câteva zile. Dunărea și porturile românești reprezintă o componentă esențială a infrastructurii logistice prin care Ucraina își exportă produsele, în special în contextul războiului și al riscurilor care afectează transportul maritim din Marea Neagră.
Potrivit estimărilor Comitetului Național Ucrainean al Camerei Internaționale de Comerț, în cazul în care coridorul maritim ucrainean nu își reia activitatea normală, consecințele economice ar putea fi extrem de severe.
Estimările indică riscul unor pierderi de aproximativ 10 miliarde de dolari din PIB, 17 miliarde de dolari din veniturile din exporturi și alte 8,5 miliarde de dolari din venituri fiscale.
În același scenariu, peste 30 de milioane de tone de produse agricole ar putea întâmpina dificultăți în a ajunge pe piețele mondiale.
Presiunea exercitată asupra Canalului Sulina arată cât de importantă a devenit infrastructura românească pentru economia Ucrainei.
România nu este doar un stat vecin care facilitează tranzitul mărfurilor ucrainene, ci a ajuns să joace un rol strategic în menținerea unor fluxuri comerciale vitale pentru economia țării aflate în război.
Din această perspectivă, fluidizarea traficului pe Sulina este atât o problemă bilaterală, cât și una cu implicații europene.
Pentru Ucraina, creșterea capacității canalului înseamnă exporturi mai rapide și costuri logistice mai mici. Pentru România, înseamnă presiune suplimentară asupra unei infrastructuri strategice și necesitatea unor investiții și proceduri administrative adaptate volumului actual de trafic.
Miza este reducerea cozilor și transformarea Canalului Sulina într-o rută care să poată prelua constant un volum mai mare de nave.
Pentru știri actualizate în timp real, urmăriți pagina noastră de Facebook
