Fizicianul ieșean Silviu Gurlui avertizează asupra riscurilor reactoarelor SMR: „România nu trebuie să grăbească implementarea”
Fizicianul ieșean Silviu Gurlui a avut o intervenție publică în Parlamentul României în care a atras atenția asupra potențialelor riscuri asociate reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni (SMR – Small Modular Reactors), insistând în special asupra problemei deșeurilor radioactive și a costurilor pe termen lung generate de această tehnologie aflată încă în fază experimentală în multe state.
Potrivit cercetătorului, discuția privind implementarea reactoarelor SMR trebuie abordată cu maximă prudență, în contextul în care tehnologia nu este încă validată comercial la scară largă nici în Europa, nici în Statele Unite.
„Trebuie spus foarte clar: multe dintre datele prezentate astăzi reprezintă estimări și modele teoretice, întrucât niciun reactor SMR terestru comercial nu este încă funcțional la scară largă în Europa sau SUA. Tocmai de aceea, prudența și cercetarea serioasă trebuie să primeze”, a declarat Silviu Gurlui.
Avertisment privind volumul deșeurilor radioactive
Fizicianul susține că unele studii indică posibilitatea ca reactoarele modulare mici să genereze volume considerabil mai mari de deșeuri radioactive raportat la energia produsă, comparativ cu reactoarele nucleare convenționale, precum cele de la Cernavodă.
„În forma actuală a tehnologiei, există studii care arată că aceste reactoare pot produce cantități mult mai mari de deșeuri radioactive raportat la aceeași energie electrică produsă, comparativ cu reactoarele nucleare convenționale mari, precum cele de la Cernavodă. În anumite scenarii teoretice, volumele unor categorii de reziduuri radioactive pot ajunge chiar până la de 35 ori mai mari”, a afirmat acesta.
Gurlui a explicat că problema tehnică principală vine din arhitectura reactoarelor mici, care necesită structuri suplimentare de protecție și reflecție a neutronilor.
„Reactoarele mici pierd mai mulți neutroni spre exteriorul miezului și necesită structuri suplimentare de reflecție și protecție: pereți speciali, reflectori neutronici, componente din aliaje rezistente și structuri interne care, în timp, devin ele însele surse importante de deșeuri radioactive”, a spus fizicianul.
Costuri uriașe și depozitare pe termen lung
Un alt aspect semnalat de cercetător este legat de depozitarea și monitorizarea deșeurilor radioactive rezultate în urma funcționării SMR-urilor. Potrivit acestuia, unele materiale contaminate ar putea necesita supraveghere pentru perioade foarte lungi.
„Mai mult, unele dintre aceste deșeuri pot necesita perioade extrem de lungi de depozitare și control — zeci de ani sau chiar peste 100 de ani — până la reducerea nivelului de radioactivitate”, a declarat Gurlui.
El a atras atenția și asupra substanțelor chimice utilizate în sistemele de răcire, considerate extrem de agresive și dificil de gestionat.
„Unele componente trebuie înlocuite mai rapid, ceea ce poate genera și mai multe deșeuri radioactive secundare și costuri uriașe de tratare și depozitare”, a precizat acesta.
În opinia sa, fără o analiză extrem de riguroasă, România riscă să transforme anumite regiuni în zone permanente de depozitare a deșeurilor radioactive.
„Dacă astfel de reactoare vor fi dezvoltate fără o analiză foarte riguroasă, riscăm ca anumite zone din țară să devină regiuni de depozitare permanentă a unor cantități foarte mari de deșeuri radioactive”, a avertizat fizicianul.
Apel pentru investiții în cercetare nucleară
Silviu Gurlui consideră că România ar trebui să prioritizeze cercetarea și dezvoltarea infrastructurii științifice înaintea implementării accelerate a reactoarelor modulare.
„România trebuie să obțină finanțări masive pentru cercetare nucleară serioasă, din SUA, UE și alte programe internaționale. Să dezvoltăm infrastructură de cercetare, laboratoare, echipamente moderne, să formăm o nouă generație de cercetători români în domeniul nuclear și să păstrăm acești tineri în țară”, a spus acesta.
Fizicianul a propus ca eventualele decizii privind implementarea SMR-urilor să fie luate abia peste 10-15 ani, după validări tehnologice clare și rezultate concrete obținute la nivel internațional.
Silviu Gurlui a precizat că România ar trebui să continue investițiile în reactoarele convenționale CANDU de la Cernavodă, tehnologie pe care o consideră sigură și verificată în timp.
„Până atunci, consider că România trebuie să continue dezvoltarea reactoarelor convenționale de la Cernavodă, pe tehnologia CANDU — una dintre cele mai sigure și verificate tehnologii nucleare existente astăzi. Finalizarea noilor unități ar putea aduce încă aproximativ 1,5 GW în sistemul energetic național, suficient pentru reducerea importurilor și consolidarea securității energetice a României”, a concluzionat fizicianul ieșean.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
