Tensiuni diplomatice între Ambasada Chinei și deputatul ieșean Alexandru Muraru după vizita acestuia în Taiwan

Tensiuni diplomatice între Ambasada Chinei și deputatul ieșean Alexandru Muraru după vizita acestuia în Taiwan

O dispută diplomatică a izbucnit între Ambasada Republicii Populare Chineze în România și deputatul PNL Alexandru Muraru, după vizita efectuată de parlamentarul român în Taiwan. Reprezentanții Beijingului au criticat deplasarea și pozițiile publice exprimate ulterior de deputat, în timp ce acesta a respins ferm acuzațiile, invocând libertatea de exprimare și valorile democratice.

Într-un comunicat oficial, Ambasada Republicii Populare Chineze a reafirmat poziția Beijingului privind statutul Taiwanului, susținând că insula face parte din China și că principiul „o singură China” reprezintă fundamentul relațiilor diplomatice dintre România și China încă din anul 1949.

„Taiwanul este o parte a Chinei, atât China continentală cât și Taiwanul aparțin aceleiași Chine. Acesta este adevăratul status-quo al Strâmtorii Taiwan și o componentă importantă a ordinii internaționale de după cel de-al Doilea Război Mondial”, se arată în comunicat.

Diplomații chinezi și-au exprimat „preocuparea serioasă și opoziția fermă” față de vizita deputatului Alexandru Muraru în Taiwan și față de declarațiile publice ulterioare ale acestuia.

„Chestiunea Taiwan este una ce privește afacerile interne ale Chinei și reprezintă nucleul intereselor fundamentale ale Chinei”, precizează ambasada.

Reprezentanții Beijingului au susținut că orice formă de relație oficială între statele care au relații diplomatice cu China și autoritățile din Taiwan contravine principiului „o singură China”, solicitând României să își respecte angajamentele asumate în relația bilaterală.

Alexandru Muraru: „Parlamentarii români nu cer aprobarea unei puteri străine”

Deputatul Alexandru Muraru a reacționat public la poziția ambasadei, criticând intervenția diplomatică și reafirmând dreptul parlamentarilor români de a călători și de a avea contacte externe fără aprobarea vreunui stat străin.

„Într-o democrație, parlamentarii nu cer aprobarea unei puteri străine pentru a se întâlni cu cine consideră necesar și pentru a vizita locurile pe care le consideră relevante pentru activitatea lor publică”, a declarat Muraru.

CITESTE SI: Alexandru Muraru: Puciul din PNL la care spera PSD a eșuat. Să-și caute parteneri de guvernare la AUR

Acesta a subliniat diferențele dintre sistemele democratice și regimurile autoritare: „Aleșii poporului răspund în fața cetățenilor care i-au trimis în Parlament, nu în fața ambasadelor unor state autoritare.”

Referiri la Tiananmen și drepturile omului

În răspunsul său, deputatul român a invocat comemorarea victimelor protestelor din Piața Tiananmen și a criticat modul în care autoritățile chineze gestionează libertățile civile și drepturile omului.

„Aceasta este diferența dintre lumea liberă și regimurile autoritare. În democrații comemorăm oamenii care au luptat pentru libertate. În regimurile autoritare, memoria lor este cenzurată”, a afirmat Muraru.

Parlamentarul a susținut că România, după experiența regimului comunist, și-a ales definitiv parcursul democratic și european: „România a cunoscut comunismul. A cunoscut teroarea, cenzura, izolarea internațională, sărăcia și falimentul economic produse de dictatură. Tocmai de aceea românii au ales în 1989 libertatea, pluralismul și apartenența la lumea democratică.”

Acuzații privind spionajul cibernetic

Deputatul a făcut referire și la informațiile publice apărute în 2024 privind o presupusă operațiune de spionaj cibernetic atribuită unor grupări asociate statului chinez.

„Am fost, alături de alți doi parlamentari români, ținta unei operațiuni de spionaj cibernetic atribuite unui grup de hackeri susținut de guvernul chinez, potrivit informațiilor făcute publice de autoritățile occidentale”, a declarat acesta.

În timp ce China insistă asupra respectării stricte a principiului „o singură China”, oficiali și parlamentari din numeroase state occidentale continuă să efectueze vizite în Taiwan, argumentând că acestea nu reprezintă o recunoaștere diplomatică formală a independenței insulei, ci o expresie a cooperării parlamentare și economice.