Ludovic Orban acuză serviciile secrete că i-au garantat lui Nicușor Dan sprijinul PSD pentru un nou mandat. SRI a reacționat dar Alexandru Muraru și Cătălin Drulă critică instituția

Ludovic Orban acuză serviciile secrete că i-au garantat lui Nicușor Dan sprijinul PSD pentru un nou mandat. SRI a reacționat dar Alexandru Muraru și Cătălin Drulă critică instituția

Ludovic Orban lansează acuzații grave la adresa serviciilor de informații, susținând că acestea i-ar fi oferit președintelui Nicușor Dan garanții privind respectarea înțelegerilor politice de către PSD, în perspectiva obținerii unui al doilea mandat la Cotroceni. Declarațiile fostului premier au provocat o reacție neobișnuit de dură din partea Serviciului Român de Informații (SRI), care a respins acuzațiile, calificându-le drept „regretabile și iresponsabile”. Ulterior, deputatul PNL Alexandru Muraru și fostul lider USR Cătălin Drulă au criticat public comunicatul instituției, acuzând-o că a depășit limitele neutralității politice.

Controversa a izbucnit aseară când Ludovic Orban a fost invitat la TVR, în emisiunea „Dialoguri de pace”. Fostul premier, care a ocupat pentru o perioadă și funcția de consilier prezidențial al lui Nicușor Dan, a susținut că apropierea șefului statului de social-democrați ar avea legătură cu dorința acestuia de a obține sprijinul PSD pentru un nou mandat prezidențial.

În opinia lui Orban, președintele ar fi acceptat participarea social-democraților la guvernare în speranța că aceștia îl vor susține la următoarele alegeri prezidențiale. Fostul premier a afirmat că încrederea lui Nicușor Dan în PSD s-ar baza pe presupuse asigurări primite din partea serviciilor de informații.

„Probabil, serviciile i-au garantat că PSD va fi un partid de cursă lungă, care îşi va respecta înţelegerile cu Nicuşor Dan. (…) Asta cred eu”, a declarat Ludovic Orban.

Întrebat explicit la ce instituții se referă, acesta a indicat atât Serviciul Român de Informații, cât și Serviciul de Protecție și Pază.

„Amândouă, şi SPP şi SRI”, a răspuns fostul premier.

Orban a criticat și situația conducerii SRI, făcând referire la generalul care asigură conducerea interimară a instituției.

„Da, necunoscutul domn Ionescu (de la SRI – n.r.) care conduce pe şestache, ilegal. E vina preşedintelui, dânsul conduce că e militar, da”, a afirmat acesta.

Declarațiile au venit într-un moment politic tensionat, după ce Parlamentul a acordat votul de încredere Guvernului condus de Luca Niculescu. Noul Executiv a fost învestit cu 280 de voturi favorabile, iar PSD deține o pondere importantă în componența Cabinetului. Orban a sugerat că această configurație politică ar putea face parte dintr-un calcul mai amplu al președintelui, orientat spre obținerea sprijinului social-democraților pentru un al doilea mandat.

CITESTE SI: Ludovic Orban avertizează PNL și USR să nu susțină un guvern PSD: „Ar fi o sinucidere politică”

Afirmațiile fostului premier reprezintă însă propria interpretare a raporturilor politice și a presupuselor intervenții ale serviciilor de informații. Nu au fost prezentate public dovezi care să confirme că SRI sau SPP i-ar fi oferit președintelui asemenea garanții.

SRI îi răspunde lui Ludovic Orban: acuzații „regretabile și iresponsabile”

Reacția SRI a venit în aceeași seară, printr-un comunicat publicat de instituție. Serviciul a respins acuzațiile privind implicarea în negocieri politice și a criticat repetarea unor afirmații pe care le consideră lipsite de dovezi.

„În urma declarațiilor făcute de domnul Ludovic Orban la televiziunea publică, în data de 20 octombrie, SRI consideră regretabilă și iresponsabilă lansarea repetată în spațiul public a unor acuzații nefondate, prin care instituției îi sunt atribuite implicări politice fără nicio dovadă”, a transmis instituția.

Reprezentanții serviciului au susținut că atribuirea succeselor sau eșecurilor unor partide și politicieni activității SRI poate reflecta o lipsă de asumare a propriilor decizii politice.

„Insuccesul ori succesul politic ale unor formațiuni politice ori persoane, din cauza ori datorită SRI, reprezintă o temă permanentă în retorica publică ce poate semnifica lipsă de asumare a deciziilor politice ori instituționale și a consecințelor acestora”, se arată în comunicat.

SRI a respins și insinuările privind legalitatea conducerii interimare, precizând că își desfășoară activitatea exclusiv în limitele stabilite de Constituție și de lege și că nu participă la înțelegeri politice.

Tonul comunicatului și rapiditatea reacției au provocat însă noi controverse, iar doi politicieni au criticat public maniera în care instituția a ales să răspundă unui fost prim-ministru.

Alexandru Muraru: „Serviciile de informații nu trebuie să intre în războaie publice cu oamenii politici!”

Deputatul PNL Alexandru Muraru, președintele Comisiei parlamentare pentru controlul activității Serviciului de Informații Externe, a calificat reacția SRI drept o greșeală instituțională gravă. Acesta a invocat experiența sa de patru ani în Comisia parlamentară pentru controlul activității SRI și a susținut că instituțiile de informații trebuie să manifeste reținere în relația cu actorii politici.

„Declarația SRI de ieri este o eroare gravă și o ieșire instituțională impardonabilă, aproape fără precedent. Serviciile de informații nu trebuie să intre în războaie publice cu oamenii politici!”, a transmis Alexandru Muraru.

Liberalul consideră că reacția publică a serviciului a fost disproporționată și riscă să afecteze atât imaginea instituției, cât și încrederea cetățenilor în neutralitatea sa politică.

„O asemenea reacție riscă să prejudicieze deopotrivă persoana vizată, credibilitatea Serviciului, reputația profesioniștilor care lucrează în această instituție și, mai ales, încrederea publicului în neutralitatea politică a serviciilor de informații”, a afirmat deputatul.

Muraru a susținut că politicienii fac frecvent declarații despre instituțiile statului, uneori argumentate, alteori fără dovezi, însă misiunea unui serviciu de informații nu este să intre în polemici cu cei care îl critică.

„Misiunea sa este să apere securitatea națională, statul și cetățenii României”, a subliniat acesta.

Deputatul a făcut o distincție între dreptul unei instituții de a clarifica informații factuale despre propria activitate și implicarea într-o dispută politică. În opinia sa, momentul în care un serviciu de informații începe să caracterizeze public discursul unui politician drept „suburban” sau să interpreteze motivele declarațiilor sale ridică semne de întrebare privind limitele comunicării instituționale.

Un alt argument invocat de Alexandru Muraru este ceea ce el consideră a fi o diferență de atitudine a SRI în raport cu diverse controverse publice.

Acesta a amintit relatările fostului ministru al Finanțelor Dan Vîlceanu, prezentate într-un documentar Recorder, privind presupusa implicare a conducerii serviciului în negocieri pentru formarea unui guvern. Muraru a invocat și criticile referitoare la modul în care instituțiile au gestionat ascensiunea extremismului politic, precum și întrebările privind identificarea și contracararea operațiunilor de influență și manipulare înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024.

„Selectivitatea reacțiilor publice poate devoala standarde diferite, în funcție de persoana care formulează criticile și de contextul politic”, a susținut deputatul.

Acesta a cerut conducerii SRI să explice cine a autorizat comunicatul și care a fost rațiunea instituțională a unei asemenea reacții.

„Cu cât o instituție dispune de mai multă putere, cu atât obligația sa de autocontrol trebuie să fie mai mare”, a transmis Muraru.

Liberalul a insistat că serviciile de informații trebuie să accepte controlul democratic și criticile publice, inclusiv atunci când acestea sunt incomode sau nefondate, fără să răspundă într-o manieră care poate fi percepută ca agresivă.

„SRI nu este un actor politic, nu este un partid, nu este un minister și nu este o persoană publică obligată să răspundă fiecărei critici. Nu are nevoie să câștige dispute televizate sau confruntări pe Facebook. Are nevoie să câștige și să păstreze încrederea societății, inclusiv a celor care îl critică”, a mai declarat Alexandru Muraru.

Cătălin Drulă cere intervenția lui Nicușor Dan: „Ar trebui să-l dea afară pe generalul Ionescu”

O reacție și mai dură a venit din partea lui Cătălin Drulă, care a acuzat SRI că a încercat să intimideze un politician de opoziție prin comunicatul transmis în urma declarațiilor lui Ludovic Orban.

„Ieșirea SRI cu comunicat la ceas de noapte în care atacă un politician de opoziție ar trebui să aprindă toate semnalele de alarmă posibile. Amenințările abia voalate din mesaj arată reflexele antidemocratice ale celor care conduc această instituție”, a scris fostul lider USR.

Drulă a cerut președintelui Nicușor Dan să îl demită pe generalul Ionescu, apreciind că șeful statului trebuie să își asume responsabilitatea pentru modul în care funcționează instituțiile de securitate.

„Dacă țara noastră ar avea un lider care prețuiește libertatea de exprimare, pluralitatea și valorile democrației liberale, mâine ar trebui să-l dea afară pe generalul Ionescu pentru această mișcare de intimidare, demnă de regimurile iliberale”, a afirmat acesta.

Politicianul a sugerat că reacția serviciului ar putea fi legată de tensiunile generate de formarea noului guvern și de nemulțumirile unor persoane din zona instituțională față de criticile formulate de anumiți actori politici.

„Eu înțeleg că băieții care trag sfori au un moment de descărcare acum că au pus guvern și i-au tras pe dreapta (cred ei) pe cei care l-au supărat pe Șef”, a scris Drulă, folosind un limbaj dur la adresa celor pe care îi consideră responsabili de situația actuală.

Fostul lider USR a pus sub semnul întrebării și modul în care este asigurat controlul civil asupra serviciilor de informații. El a criticat menținerea unei conduceri interimare și a susținut că lipsa unei conduceri civile numite în condiții care să asigure controlul democratic poate favoriza acumularea de putere în afara mecanismelor politice transparente.

„O democrație nu poate funcționa cu servicii scăpate de sub control, fără supraveghere CIVILĂ”, a transmis acesta.

Drulă l-a criticat direct și pe președintele Nicușor Dan, considerând că acesta nu acordă suficientă importanță numirii unei conduceri care să asigure răspunderea democratică a serviciului.

„Când nu dai doi bani pe valorile democratice, ăsta e rezultatul, oligarhiile preiau puterea în stat, ca la Est”, a conchis Cătălin Drulă.