Bolojan: „Noua lege a salarizării ar aduce mai multă echitate în sectorul public. A nu vota un proiect nu este o soluție pentru România”
Premierul Ilie Bolojan susține că noua lege a salarizării reprezintă unul dintre cele mai dificile proiecte asumate de autorități în ultimii ani, dar care nu mai poate fi amânat. Potrivit acestuia, reforma ar urma să introducă mai multă echitate între salariile angajaților din sectorul public și să ofere un mecanism predictibil de creștere a veniturilor, adaptat la evoluția economiei.
Bolojan a precizat că proiectul a fost amânat de mai multe guverne, în principal din cauza complexității sale și a faptului că orice modificare a sistemului de salarizare generează nemulțumiri în rândul unor categorii profesionale.
„Unul din proiectele cele mai dificile, care a fost asumat în urmă cu patru ani, dar pasat de toate guvernele, este cel legat de legea salarizării. Așa cum știți, el trebuia adoptat anii trecuți, dar, din păcate, fiind un proiect dificil, pe care oricum îl faci, nu poți mulțumi toate categoriile care sunt impactate”, a declarat premierul.
Potrivit lui Bolojan, Guvernul consideră că proiectul trebuie dus mai departe chiar dacă se află, în opinia sa, „pe ultima sută de metri”, deoarece interesul public trebuie să primeze în fața imaginii politice.
„Am considerat, chiar dacă suntem pe ultima sută de metri, noi nu trebuie să ne prioritizăm imaginea, ci să prioritizăm interesul României”, a afirmat acesta.
Bolojan: „Este o lege care introduce mai multă echitate în salarii”
Premierul susține că reforma urmărește reducerea discrepanțelor existente în sectorul public și stabilirea unui mecanism mai predictibil pentru evoluția veniturilor.
„Este o lege care introduce mai multă echitate în salarii, este o lege care este gândită conform puterii actuale a economiei românești, fără să mai recurgem la împrumuturi care depășesc suportabilitatea României”, a explicat Bolojan.
El a precizat că proiectul ar urma să introducă o valoare de referință care să fie indexată în funcție de evoluția economiei, astfel încât creșterile salariale să fie corelate cu performanța economică.
„Este un mecanism stabil, care înseamnă că avem o valoare de referință, care se indexează în funcție de dinamica economică, iar salariile ar urma să crească conform creșterii economiei”, a declarat premierul.
Unul dintre obiectivele reformei este, potrivit lui Bolojan, reducerea diferențelor dintre angajații din instituții publice care desfășoară activități similare, dar beneficiază de venituri foarte diferite.
„Avem foarte multe discrepanțe în sectorul public. Gândiți-vă că avem ministere care astăzi au nivel de salarizare dublu decât alte ministere, în timp ce oamenii care lucrează în fiecare dintre aceste ministere fac aproximativ aceeași muncă”, a spus premierul.
Ilie Bolojan susține că proiectul nu prevede reducerea veniturilor actuale ale angajaților din sectorul public. În situațiile în care noul nivel de salarizare calculat ar fi mai mic decât venitul actual, ar urma să fie acordate compensații.
„Prin acest proiect nu va scădea niciun venit, pentru că acolo unde noul nivel de salarizare ar trebui să fie mai mic decât cel actual, se vor oferi compensații”, a precizat acesta.
În forma prezentată de premier, aproximativ două treimi dintre salarii ar urma să crească, în timp ce o treime ar urma să rămână la nivelul actual pentru o perioadă.
„La final, în forma în care este propus, vor crește două treimi din salarii, iar o treime din salarii ar urma să stagneze până când cei care beneficiază de aceste salarii mărite vor fi ajunși din urmă de cei două treimi”, a explicat Bolojan.
Fondul de salarii ar urma să ajungă la aproximativ 174 de miliarde de lei
Premierul a prezentat și argumentele financiare care stau la baza proiectului. Potrivit acestuia, în acest an, plafonul estimat pentru cheltuielile de personal din sectorul public este de aproximativ 166 de miliarde de lei, echivalentul a 8,1% din PIB.
Pentru anul viitor, prevederile bugetare indică un plafon de aproximativ 174 de miliarde de lei, ceea ce ar reprezenta 7,9% din PIB, potrivit explicațiilor oferite de premier.
Bolojan a amintit că partidele care au făcut parte din fosta coaliție au semnat un acord prin care și-au asumat continuarea discuțiilor privind reforma salarizării.
„Pe această cifră, deci pe diferența dintre 174 și 166,8 miliarde, dacă vă aduceți aminte, partidele care au făcut parte din fosta coaliție au semnat un acord sub patronajul președinției, în care se angajau că vor continua discuțiile și vor susține acest proiect”, a declarat premierul.
Potrivit acestuia, obiectivul era, pe de o parte, adoptarea unei legi mai echitabile a salarizării și, pe de altă parte, îndeplinirea unor angajamente financiare asumate de România, inclusiv pentru a putea încasa 770 de milioane de euro.
După discuțiile purtate cu reprezentanții diferitelor sectoare bugetare, Ministerul Muncii ar fi constatat că reforma necesită un fond de salarii mai mare decât cel prevăzut inițial.
„Ministerul Muncii a constatat problemele care au apărut din aceste discuții, pentru că legea este complexă, sunt tot felul de aspecte care țin de gradații și așa mai departe. De asemenea, au văzut care sunt așteptările”, a explicat Bolojan.
Premierul a precizat că, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, a fost acceptat un plafon de aproximativ 12,1 miliarde de lei suplimentar, astfel încât fondul total de salarii să ajungă la aproximativ 8,1% din PIB.
„S-a acceptat un plafon de aproximativ 12 miliarde, 12,1 miliarde, care reprezintă 8,1% din PIB, adică un fond de salarii ceva mai mare, nu 7,9%, dar reprezintă creșterea efectiv nominală a PIB-ului, adică o creștere cu 7,3%, așa cum este stabilită”, a afirmat premierul.
În paralel, negocierile au continuat pe mai multe aspecte tehnice, inclusiv în ceea ce privește drepturile salariale stabilite prin hotărâri judecătorești și actele subsecvente necesare aplicării noii legislații.
Ilie Bolojan avertizează că respingerea sau amânarea reformei nu ar însemna automat economii la bugetul de stat. În opinia sa, salariile din sectorul public ar urma oricum să crească începând cu anul viitor, inclusiv ca efect al indexării cu inflația.
„Neadoptarea proiectului, în primul rând, ne aduce o pierdere importantă de 770 de milioane de euro, dar nu face nicio economie la cheltuielile de salarii”, a spus premierul.
Acesta a explicat că, în cazul în care legea nu va fi adoptată, viitorul guvern ar putea fi pus în situația de a indexa salariile, după perioada în care acestea au fost menținute la nivelurile actuale.
„Dacă acest proiect nu se aplică, indiferent ce guvern vom avea în toamna acestui an, începând cu data de 1 ianuarie, vor fi indexate salariile. Cu ce valoare vor fi indexate? Cel puțin cu inflația pe un an de zile”, a afirmat Bolojan.
Premierul susține că o creștere generală a salariilor fără o reformă a sistemului ar putea menține sau chiar accentua diferențele existente între categoriile de angajați.
„Nu doar că nu vom avea niciun fel de economie, dar nedreptățile care astăzi sunt și inechitățile vor fi și mai mult potențate, pentru că va fi o creștere: cei care au mult mai mult vor primi și mai mult, iar cei care au mai puțin vor primi și mai puțin”, a declarat acesta.
În final, premierul a făcut apel la adoptarea proiectului și la continuarea negocierilor pentru găsirea unei soluții sustenabile.
„Sper că în al 12-lea ceas vom găsi înțelepciunea necesară ca, în loc de slogane, de lucruri care sună bine, de așteptări care nu pot fi onorate decât în măsura posibilităților noastre economice, să venim cu soluții realiste”, a transmis Bolojan.
Premierul a concluzionat că reforma nu este una perfectă, însă consideră că poate aduce mai multă predictibilitate și echitate în sistemul public.
„Consider că adoptarea acestui proiect este un lucru important pentru România. Nu e un proiect perfect, nu poți să ai proiecte perfecte pe astfel de legislații, dar aduce predictibilitate, aduce mai multă echitate. (…) Cei care au soluții de dat, care găsesc alte posibilități, cred că este corect să le spună, dar a nu vota un proiect nu este o soluție pentru România în anii următori”, a declarat Ilie Bolojan.
