Nicușor Dan anunță acord politic pentru trecerea României la euro. Ce ar putea însemna renunțarea la leu
Președintele Nicușor Dan anunță existența unui acord politic pentru trecerea României la moneda euro, indiferent de componența viitorului guvern. Șeful statului susține că următorii ani ar trebui să fie dedicați pregătirii economiei românești pentru adoptarea monedei europene, iar viitorul Executiv, împreună cu Banca Națională a României, ar urma să stabilească o foaie de parcurs în acest sens.
Declarația vine în contextul în care România încearcă să își stabilizeze finanțele publice și să reducă deficitul bugetar, iar adoptarea euro ar reprezenta una dintre cele mai importante decizii economice din ultimele decenii.
„Există acord politic pentru păstrarea traiectoriei financiare asumate de România, indiferent de compoziția politică a viitorului guvern. Există acord politic pentru elaborarea bugetului 2027, încă din toamna acestui an, pentru predictibilitate, indiferent de compoziția politică a viitorului guvern. Și există acord politic pentru trecerea la euro. Viitorul guvern, indiferent de compoziția sa politică, împreună cu Banca Națională vor întocmi foaia de parcurs pentru următorii ani în care să facem toate acțiunile necesare pentru trecerea la euro”, a declarat Nicușor Dan.
Ce înseamnă trecerea la euro pentru România
Adoptarea euro ar însemna renunțarea la leu și utilizarea monedei europene ca monedă oficială. România ar intra astfel în zona euro, alături de state precum Germania, Franța, Italia, Spania sau Grecia.
Trecerea nu se poate face imediat. România trebuie să îndeplinească o serie de criterii economice și financiare, cunoscute drept criteriile de convergență de la Maastricht. Printre acestea se numără stabilitatea prețurilor, un deficit bugetar controlat, o datorie publică sustenabilă și stabilitatea cursului de schimb.
De aceea, o eventuală aderare la zona euro presupune mai întâi o perioadă de pregătire și de ajustare a economiei.
Unul dintre cele mai importante avantaje ar fi eliminarea riscului valutar în relațiile economice cu statele din zona euro. Companiile românești care importă sau exportă în euro nu ar mai fi afectate de fluctuațiile cursului leu-euro.
Pentru economie, acest lucru ar putea însemna mai multă predictibilitate și reducerea unor costuri pentru companii.
CITESTE SI: Nicușor Dan, mesaj către români: „Am încredere în România. Va fi mai bine”
Un alt avantaj ar putea fi stimularea investițiilor străine. Investitorii nu ar mai trebui să își asume riscul asociat fluctuațiilor leului, ceea ce ar putea face România mai atractivă pentru anumite categorii de investiții.
De asemenea, românii care călătoresc sau lucrează în țările din zona euro ar beneficia de eliminarea schimbului valutar. Transferurile de bani și tranzacțiile transfrontaliere ar deveni mai simple, iar prețurile produselor și serviciilor ar putea fi comparate mai ușor cu cele din alte state europene.
Adoptarea euro ar putea contribui și la reducerea costurilor de finanțare, în condițiile în care integrarea într-o zonă monetară stabilă poate crește încrederea investitorilor și poate reduce anumite riscuri asociate economiei naționale.
Pe termen lung, aderarea la zona euro ar însemna și o integrare economică mai profundă a României în Uniunea Europeană.
Principalul dezavantaj: România pierde politica monetară proprie
Trecerea la euro vine însă și cu un cost important: România nu ar mai avea propria monedă și nu ar mai putea utiliza în mod independent politica monetară.
În prezent, Banca Națională a României poate ajusta dobânda de politică monetară și poate interveni pentru a influența evoluția leului. După adoptarea euro, politica monetară ar fi stabilită de Banca Centrală Europeană, în funcție de situația întregii zone euro.
Acest lucru poate deveni problematic dacă România trece printr-o criză economică diferită de cea a altor state membre.
De exemplu, dacă economia României ar avea nevoie de dobânzi mai mici pentru stimularea creșterii economice, dar în zona euro inflația ar fi ridicată și BCE ar decide menținerea unor dobânzi mari, România ar trebui să accepte politica monetară comună.
În același timp, România nu ar mai putea utiliza cursul de schimb al leului ca instrument de ajustare economică.
Una dintre cele mai mari temeri ale populației este legată de prețuri. Experiența altor țări care au trecut la euro arată că schimbarea monedei poate genera percepția unei scumpiri, în special atunci când prețurile sunt rotunjite în sus la conversie.
În România, autoritățile ar trebui să adopte mecanisme clare de protecție a consumatorilor, precum afișarea simultană a prețurilor în lei și euro pentru o anumită perioadă și controale asupra comercianților.
Este important de precizat însă că trecerea la euro nu înseamnă automat că toate prețurile vor crește. Impactul asupra inflației depinde de modul în care este realizată conversia, de comportamentul comercianților și de evoluția generală a economiei.
Ce se întâmplă cu salariile și pensiile
Salariile și pensiile nu ar dispărea și nici nu s-ar reduce automat odată cu schimbarea monedei. Acestea ar fi convertite din lei în euro la cursul oficial stabilit pentru momentul adoptării monedei europene.
De exemplu, dacă rata de conversie ar fi, ipotetic, 5 lei pentru un euro, un salariu de 5.000 de lei ar deveni 1.000 de euro.
Problema reală nu este însă cifra înscrisă pe fluturașul de salariu, ci puterea de cumpărare. Dacă veniturile cresc mai lent decât prețurile, oamenii vor resimți o scădere a nivelului de trai, indiferent dacă plătesc în lei sau în euro.
Pentru ca trecerea la euro să fie un succes, România trebuie să își consolideze economia înainte de renunțarea la leu.
Este nevoie de reducerea deficitului bugetar, de controlul inflației, de creșterea productivității și de o economie capabilă să facă față competiției din zona euro. De asemenea, este important ca România să intre în zona euro într-un moment în care diferențele de dezvoltare față de celelalte state membre sunt cât mai mici.
În caz contrar, avantajele integrării monetare ar putea fi mai greu de valorificat, iar pierderea flexibilității oferite de moneda națională ar putea reprezenta un dezavantaj.
Declarația lui Nicușor Dan nu înseamnă că România va trece imediat la euro. Este vorba despre asumarea unui obiectiv politic și despre elaborarea unei foi de parcurs care să stabilească pașii necesari.
În cazul în care acest plan va fi pus în practică, România va trebui să își ajusteze economia în următorii ani pentru a îndeplini condițiile necesare aderării la zona euro.
Pentru români, trecerea la euro ar putea aduce mai multă stabilitate, eliminarea riscului valutar și o integrare economică mai profundă în Uniunea Europeană. În același timp, țara ar renunța la o parte importantă din autonomia sa economică și ar trebui să accepte politica monetară stabilită la nivel european.
Prin urmare, adevărata întrebare nu este doar dacă România trebuie să adopte euro, ci când și în ce condiții ar trebui să facă acest pas.
O economie stabilă, finanțe publice sănătoase și o putere de cumpărare solidă ar putea transforma trecerea la euro într-un avantaj pe termen lung. În schimb, o aderare făcută înainte ca România să fie pregătită ar putea amplifica vulnerabilitățile economice ale țării.
