Alexandru Muraru îl acuză pe Chirica pentru blocarea Sălii Polivalente din Iași: „A planificat Sala Polivalentă lipită de viitorul Spital Regional de Urgență”
Alexandru Muraru lansează un atac dur la adresa administrației conduse de Mihai Chirica, pe tema proiectului Sălii Polivalente „Regina Maria” din Iași. Seful PNL Iasi susține că responsabilitatea pentru întârzierea investiției nu aparține Guvernului sau Companiei Naționale de Investiții (CNI), ci Primăriei Iași, care ar fi acumulat întârzieri și probleme de natură tehnică și administrativă.
Muraru afirmă că administrația locală încearcă de mai mult timp să transfere responsabilitatea pentru proiectele majore care nu au fost realizate către Guvernul condus de Ilie Bolojan.
„În privința Sălii Polivalente, principalul vinovat nu este Guvernul, nu este Compania Națională de Investiții și nu este vreun sabotaj de la București. Este Chirica”, susține Alexandru Muraru.
Potrivit deputatului, Guvernul a preluat proiectul și i-a aprobat finanțarea prin HG 140/2024, însă, în 2026, investiția nu a intrat efectiv în execuție. Muraru atrage atenția că stadiul fizic al proiectului este în continuare zero, iar problema principală ar fi reprezentată de lipsa unui contract de lucrări atribuit.
Deputatul susține că proiectul a fost afectat încă din faza de amplasare și documentare. Una dintre principalele critici formulate de Muraru vizează alegerea amplasamentului inițial.
CITESTE SI: Proiectul uitat revine: Sala Polivalentă din Iași, din nou în centrul atenției
Potrivit acestuia, Sala Polivalentă a fost planificată în imediata apropiere a viitorului Spital Regional de Urgență Iași, fără ca administrația locală să țină suficient cont de incompatibilitatea dintre activitatea unei arene de mari dimensiuni și funcționarea unui spital de urgență.
O sală polivalentă de aproximativ 10.000 de locuri presupune, în timpul evenimentelor, un nivel ridicat de zgomot, vibrații, trafic și aglomerație.
În urma intervenției Ministerului Sănătății, amplasamentul ar fi trebuit relocat cu aproximativ 345 de metri. Muraru susține că această modificare a avut efecte importante asupra documentației deja realizate, fiind afectate studiile geotehnice, PUZ-ul și o serie de avize, inclusiv cele privind securitatea la incendiu și regimul aeronautic.
„A invalidat astfel studiile geotehnice, PUZ-ul și avizele ISU și aeronautice, provocând o întârziere de cel puțin doi ani”, afirmă deputatul.
Un alt punct criticat de Alexandru Muraru este modul în care Primăria Iași a atribuit contractul de proiectare.
Deputatul afirmă că proiectarea a fost atribuită unei asocieri selectate pe criteriul prețului cel mai scăzut, despre care susține că nu avea experiență în realizarea unor arene cu o capacitate de aproximativ 10.000 de locuri.
Problemele ar fi devenit evidente în momentul licitației pentru execuția lucrărilor. Potrivit lui Muraru, în procedura de atribuire s-a înscris un singur ofertant, iar oferta acestuia a fost respinsă în 2025.
Motivul invocat de deputat este unul de natură tehnică: documentația nu ar fi permis stabilirea unui grafic de execuție valid, întrucât lucrările aferente instalațiilor electrice, sanitare și HVAC s-ar fi suprapus fizic.
De la 54 de milioane la peste 136 de milioane de euro
Costul proiectului reprezintă un alt punct sensibil. Alexandru Muraru susține că valoarea estimată a investiției a crescut spectaculos în ultimii ani: de la aproximativ 54 de milioane de euro în 2020 la peste 136 de milioane de euro în 2026.
La o capacitate de aproximativ 10.000 de locuri, deputatul calculează un cost de peste 13.000 de euro pentru fiecare loc.
Creșterea este pusă în contextul întârzierilor acumulate și al majorării prețurilor în sectorul construcțiilor.cMuraru susține că proiectul a ajuns într-un punct critic după ce nu a fost semnat un contract de execuție.
În opinia sa, tocmai lipsa unui contract atribuit a făcut ca investiția să intre sub incidența OUG 52/2025, act normativ care suspendă până în 2028 anumite proiecte noi pentru care nu există contracte semnate.
„A ratat, în final, singurul lucru care conta: semnarea contractului de lucrări”, afirmă deputatul.
Pentru a combate acuzațiile privind un presupus „sabotaj” de la București, Alexandru Muraru invocă exemplele altor orașe.
Deputatul afirmă că, în aceeași perioadă, CNI și ministerul de resort au finanțat și finalizat proiecte pentru săli polivalente la Suceava, Tulcea și Oradea. Diferența, susține Muraru, ar fi fost reprezentată de maturitatea documentațiilor pregătite de administrațiile locale.
„Acolo administrațiile locale au predat documentații mature. La Iași, nu”, afirmă parlamentarul.
Primăria vrea să înceapă cu bani proprii
În prezent, administrația locală ia în calcul relansarea proiectului, inclusiv prin alocarea unor fonduri din bugetul propriu.
Potrivit lui Muraru, Primăria Iași propune să finanțeze inițial aproximativ 20% din valoarea investiției, cu speranța că Guvernul va suporta diferența, de peste 100 de milioane de euro, începând din 2028.
Deputatul pune însă sub semnul întrebării existența unei garanții juridice pentru această soluție. „O promisiune pe care nimeni nu și-a asumat-o vreodată în scris”, susține Alexandru Muraru.
În acest context, deputatul anunță că a transmis o întrebare parlamentară ministrului Dezvoltării, Attila Cseke.
Muraru solicită explicații oficiale privind situația proiectului și cere, în principal, să fie clarificate trei aspecte:
- care au fost motivele tehnice și legale exacte pentru anularea licitației din 2025;
- dacă suspendarea finanțării a fost determinată strict de lipsa unui contract de lucrări atribuit;
- dacă există un angajament legal prin care Ministerul Dezvoltării sau CNI să preia, începând din 2028, cei aproximativ 80% din valoarea investiției care ar rămâne de finanțat.
„Ieșenii au dreptul să afle din documente oficiale, nu din conferințe de presă, de ce un proiect așteptat de zeci de ani este, în 2026, tot o groapă”, a transmis Alexandru Muraru.
Sala Polivalentă „Regina Maria” este unul dintre proiectele majore de infrastructură sportivă și de evenimente anunțate pentru Iași în ultimii ani. Arena ar urma să ofere orașului o infrastructură capabilă să găzduiască competiții sportive, concerte și evenimente de amploare.
În acest moment însă, disputa politică se concentrează pe o întrebare esențială: cine poartă responsabilitatea pentru faptul că, după ani de proiectare, modificări, licitații și creșteri de costuri, lucrările propriu-zise nu au început?
Răspunsul oficial al Ministerului Dezvoltării și al CNI la întrebările adresate de Alexandru Muraru ar putea clarifica dacă blocajul este rezultatul unor erori ale administrației locale, al unor probleme de finanțare sau al unui cumul de factori care au împins proiectul într-un nou impas.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!











