Parlamentul deblochează hidrocentralele din ariile protejate. Nouă mari amenajări hidro și un proiect solar, în joc pentru investiții de aproape 711 MW

Parlamentul deblochează hidrocentralele din ariile protejate. Nouă mari amenajări hidro și un proiect solar, în joc pentru investiții de aproape 711 MW

Parlamentul a respins cererea de reexaminare formulată de președintele Nicușor Dan și a adoptat din nou, în forma inițială, legea care permite continuarea unor proiecte hidroenergetice începute cu zeci de ani în urmă în zone care au ajuns ulterior să fie incluse în arii naturale protejate.

Camera Deputaților a fost for decizional, astfel că proiectul merge din nou la promulgare. Legea prevede, între altele, modificarea limitelor ariilor naturale protejate pentru suprafețele aferente unor proiecte hidroenergetice aprobate și demarate înainte de 29 iunie 2007.

Miza este una importantă pentru sistemul energetic românesc: în discuție se află proiecte Hidroelectrica cu o capacitate totală de aproximativ 711 MW, multe dintre ele fiind investiții începute în urmă cu decenii și ajunse în diferite stadii de execuție.

De la investiții începute în comunism la proiecte blocate în ariile Natura 2000

O parte dintre aceste amenajări au fost proiectate și începute înainte de 1989 sau în perioada imediat următoare. Ulterior, odată cu extinderea rețelei de arii naturale protejate și includerea unor suprafețe în Natura 2000, lucrările au ajuns în situația de a fi blocate de proceduri administrative, litigii și probleme privind legislația de mediu.

Unul dintre cele mai cunoscute cazuri este Răstolița, proiect început în 1989 și realizat în proporție de peste 90%. Amenajarea are o putere instalată de aproximativ 35,2 MW, iar Hidroelectrica a investit deja sute de milioane de lei în proiect.

La Răstolița, acordul de mediu a fost suspendat în instanță, ceea ce a afectat și procedurile privind scoaterea unor terenuri din fondul forestier. În prezent, lucrările pot continua doar în anumite zone care nu presupun asemenea intervenții.

CITESTE SI: CCR a dat undă verde finalizării hidrocentralelor începute înainte de 2007. Proiectele energetice blocate de ani de zile pot fi reluate

Potrivit listei publicate în contextul dezbaterii legislative, cele nouă amenajări hidroenergetice însumează aproximativ 710,94 MW:

Lista publicată recent confirmă aceste nouă proiecte și puterile aferente, totalul ajungând la aproximativ 711 MW

Livezeni–Bumbești: 65 MW pe râul Jiu

Amenajarea de pe Jiu este una dintre cele mai importante investiții blocate. Proiectul include CHE Dumitra, CHE Bumbești și MHC Livezeni, cu o putere instalată cumulată de aproximativ 65 MW și o producție medie proiectată de circa 259 GWh anual.

Hidroelectrica estimează în prezent investiția totală la aproximativ 1,19 miliarde de lei, din care circa 403 milioane de lei reprezintă lucrări rămase de executat. Proiectul este afectat în continuare de litigii privind componenta de mediu.

Surduc–Siriu: cea mai mare capacitate din listă

Cu 228 MW, amenajarea Surduc–Siriu reprezintă cea mai mare capacitate dintre proiectele enumerate. Investiția are un potențial important pentru producția de energie, dar finalizarea sa a fost întârziată de probleme administrative, juridice și de mediu.

Cornetu–Avrig: o amenajare complexă pe Olt

Proiectul de pe sectorul Cornetu–Avrig are o capacitate totală de aproximativ 131 MW și cuprinde mai multe trepte hidroenergetice. În spațiul public sunt menționate inclusiv centralele de la Câineni, Racovița și Lotrioara.

Cerna–Motru–Tismana: 119 MW

Complexul hidrotehnic și energetic Cerna–Motru–Tismana, etapa a II-a, are o putere instalată de aproximativ 119 MW, iar gradul de realizare este estimat la circa 90%.

Pașcani: proiectul hidroenergetic de pe Siret

Amenajarea hidroenergetică Pașcani, de pe râul Siret, este unul dintre cele mai vechi proiecte de infrastructură energetică din Moldova. Are o putere instalată de aproximativ 9,4 MW și este indicată ca fiind realizată în proporție de circa 80%.

Pentru Iași, proiectul este relevant nu doar prin producția de energie, ci și prin rolul amenajării hidrotehnice în gestionarea apei și regularizarea râului Siret.

Răstolița, simbolul blocajului

Dintre toate proiectele, Răstolița a devenit probabil cel mai cunoscut exemplu al conflictului dintre investițiile energetice și protecția mediului.

Proiectul se află într-o zonă suprapusă peste mai multe arii protejate, inclusiv Călimani–Gurghiu și Defileul Mureșului Superior. Documentele Hidroelectrica confirmă suprapunerea obiectivului cu zone protejate.

Proiectul are o putere de aproximativ 35 MW, iar stadiul fizic este de peste 90%, ceea ce înseamnă că o investiție începută cu aproape patru decenii în urmă este foarte aproape de finalizare, dar rămâne blocată în principal din cauza problemelor juridice și de mediu.

O precizare importantă pentru înțelegerea subiectului: cifra de 10 proiecte energetice vehiculată în unele materiale nu înseamnă zece hidrocentrale distincte.

Lista cuprinde nouă amenajări hidroenergetice, cu o capacitate cumulată de aproximativ 711 MW, plus un al zecelea proiect energetic – parcul fotovoltaic Sadova–Dăbuleni, care nu este o hidrocentrală.

Această diferență este importantă deoarece în dezbaterea publică termenii „10 proiecte” și „10 hidrocentrale” au fost folosiți uneori ca sinonime.

De ce a fost nevoie de intervenția Parlamentului

Problema a apărut după ce, începând cu 2007, anumite zone în care se aflau proiecte energetice deja aprobate și începute au fost incluse în arii naturale protejate.

În aceste condiții, continuarea lucrărilor a devenit extrem de dificilă sau imposibilă fără modificări legislative și administrative.

Noua lege creează cadrul pentru modificarea limitelor ariilor protejate în cazul proiectelor aprobate și începute înainte de 29 iunie 2007.

Susținătorii legii argumentează că România nu își poate permite să abandoneze investiții în care au fost deja cheltuite sume importante și care pot contribui la producția de energie, la gestionarea apei și la reducerea riscurilor provocate de viituri.

Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, a susținut inclusiv că finalizarea unor astfel de amenajări poate contribui la reducerea riscurilor generate de viituri și la creșterea disponibilului de apă pentru populație, industrie și agricultura.

Președintele Nicușor Dan a cerut reexaminarea legii după ce anterior sesizarea sa de neconstituționalitate fusese respinsă de Curtea Constituțională. Șeful statului a avertizat asupra riscului ca modificările să slăbească protecția mediului și să permită continuarea unor proiecte fără suficiente evaluări de impact.

Parlamentul nu a ținut însă cont de solicitarea de reexaminare și a adoptat din nou actul normativ în forma inițială.