Senatul a adoptat noua Lege a Integrității. Dominic Fritz, în continuare în pericol să-și piardă mandatul de primar al Timișoarei
Senatul a adoptat miercuri, 26 august, noua Lege a Integrității, act normativ care modifică regulile privind incompatibilitățile și conflictele de interese și care păstrează prevederea ce poate duce la încetarea mandatului lui Dominic Fritz. Legea a fost adoptată în procedură accelerată, după ce forma anterioară a trecut prin filtrul Curții Constituționale.
Proiectul a primit 106 voturi pentru, 19 împotrivă și nicio abținere, potrivit informațiilor publicate după vot. Senatul a fost Cameră decizională, astfel că proiectul urmează traseul constituțional către promulgare.
Prevederea care îl vizează pe Dominic Fritz
Miza politică principală a dezbaterii a fost amendamentul care stabilește consecințe pentru aleșii și demnitarii în cazul cărora există deja o constatare definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese.
Potrivit prevederii adoptate, persoanele pentru care, înainte de intrarea în vigoare a noii legi, a fost constatată definitiv o astfel de situație și pentru care încă nu a expirat termenul de trei ani aferent interdicției își pierd de drept funcția de demnitate publică sau mandatul la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
În această situație se află și Dominic Fritz, primarul Timișoarei și președintele USR, după decizia definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind conflictul de interese administrativ.
Prin urmare, dacă legea intră în vigoare în forma adoptată, prevederea poate produce efecte directe asupra mandatului său.
CCR a stabilit că prevederea este constituțională
Disputa privind așa-numitul „amendament Fritz” a ajuns deja la Curtea Constituțională. CCR a considerat constituțională prevederea și a explicat ulterior că legea nouă se poate aplica nu doar situațiilor juridice viitoare, ci și efectelor viitoare ale unor raporturi juridice trecute.
Această interpretare este esențială în cazul lui Fritz, deoarece situația de integritate care stă la baza conflictului juridic este anterioară noii legi.
USR s-a opus formei adoptate de Parlament și a susținut că prevederea este construită astfel încât să producă efecte asupra unor mandate aflate deja în exercitare.
Marți, formațiunea condusă de Dominic Fritz a depus chiar un proiect alternativ de Lege a Integrității, din care a eliminat prevederea care ar putea conduce la pierderea mandatului său și al altor aleși aflați în situații similare.
USR a avertizat că forma adoptată de Parlament ar ridica probleme din perspectiva statului de drept și a normelor europene.
Însă timpul pentru o soluție alternativă era extrem de scurt, deoarece România trebuie să îndeplinească până la sfârșitul lunii august un jalon asumat prin PNRR.
Miza financiară: aproximativ 770 de milioane de euro
Legea integrității nu reprezintă doar o confruntare politică internă. Adoptarea sa este legată de un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență, iar neîndeplinirea acestuia poate afecta fonduri europene de aproximativ 770 de milioane de euro.
Premierul interimar Ilie Bolojan a susținut că România trebuie să adopte legea pentru a nu risca pierderea banilor europeni, chiar dacă a criticat prevederea referitoare la încetarea mandatelor ca fiind „anormală”. El a afirmat și că ulterior ar putea fi făcută o modificare legislativă pentru a elimina prevederile care pot fi interpretate ca fiind îndreptate împotriva unor persoane concrete.
Conflictul nu a rămas însă la București. Liderii grupurilor PPE și Renew Europe din Parlamentul European au solicitat Comisiei Europene să analizeze compatibilitatea legii cu principiile statului de drept și legislația europeană.
Comisia Europeană a confirmat primirea sesizării și urmează să evalueze legislația în contextul ultimei cereri de plată din PNRR.
Unul dintre argumentele criticilor este că aplicarea noilor consecințe juridice unor situații de integritate constatate înainte de intrarea în vigoare a legii ar putea ridica probleme de natură juridică și constituțională, chiar dacă CCR a considerat prevederea compatibilă cu Constituția.
Deși dezbaterea politică s-a concentrat aproape exclusiv asupra lui Dominic Fritz, prevederea nu este formulată nominal pentru primarul Timișoarei.
ANI a indicat anterior că amendamentul poate afecta 47 de persoane aflate în situații de integritate relevante. Prin urmare, consecințele legii ar putea depăși cazul liderului USR și ar putea produce efecte asupra altor aleși sau demnitari.
Tocmai acest aspect este folosit de susținătorii legii pentru a argumenta că nu este vorba despre o lege „pentru Fritz”, ci despre stabilirea unei reguli generale privind efectele unor constatări definitive de incompatibilitate și conflict de interese.
PNL a votat pentru forma adoptată, în ciuda controverselor legate de amendamentul care îl afectează pe liderul USR. Argumentul principal al liberalilor este necesitatea îndeplinirii jalonului PNRR, în timp ce Bolojan a afirmat că prevederile controversate pot fi corectate ulterior.
În schimb, USR a acuzat majoritatea parlamentară că folosește o lege de integritate pentru a rezolva o situație politică punctuală.
Astfel, conflictul dintre PSD, PNL și USR pe această temă are două componente: una juridică, privind efectele legii asupra unor situații anterioare, și una profund politică, centrată pe viitorul mandatului lui Dominic Fritz.
Ce urmează pentru Fritz
Adoptarea de către Senat nu înseamnă că mandatul lui Dominic Fritz încetează imediat.
Legea trebuie să parcurgă etapele constituționale înainte de a produce efecte. Dacă va intra în vigoare în forma adoptată, însă, prevederea privind persoanele aflate deja în situația descrisă de lege ar urma să se aplice după termenul de 30 de zile prevăzut în actul normativ.
USR a anunțat că va contesta legea la Curtea Constituțională, potrivit informațiilor publicate după vot. Prin urmare, bătălia juridică nu se încheie odată cu votul din Senat.
Noua Lege a Integrității devine astfel una dintre cele mai controversate legi adoptate în această sesiune parlamentară. Pe de o parte, România trebuie să demonstreze că își respectă angajamentele privind consolidarea cadrului de integritate și să protejeze accesul la fondurile europene.
Pe de altă parte, modul în care au fost introduse și menținute prevederile privind mandatele deja în desfășurare a generat acuzații de „lege cu dedicație”, în condițiile în care efectul politic cel mai vizibil îl poate avea asupra liderului USR și primarului Timișoarei, Dominic Fritz.
Pentru știri actualizate în timp real, urmăriți pagina noastră de Facebook
