Analiză ALO România | Iași și Suceava, peste 1,4 milioane de locuitori, 0 kilometri de autostradă și drum expres, 109 morți pe șosele în 2025. Județele din fruntea clasamentului național al deceselor rutiere

Iași și Suceava sunt singurele județe dintre cele mai populate zece ale României care nu au niciun kilometru de autostradă sau drum expres deschis circulației pe teritoriul lor. Împreună, cele două județe au peste 1,4 milioane de locuitori, dar continuă să depindă de drumurile naționale pentru principalele legături rutiere. Situația riscă să se prelungească: trei dintre cele patru tronsoane ale Autostrăzii A8 din județul Iași sunt afectate de probleme juridice sau procedurale, în timp ce toate cele trei loturi ale Drumului Expres Suceava–Siret au ajuns la reevaluarea ofertelor în urma unor decizii judecătorești.

La începutul lunii noiembrie 2026, diferențele dintre județele mari ale României în privința infrastructurii rutiere de mare viteză rămân semnificative.

Cluj, Timiș, Prahova, Constanța, Ilfov, Dolj, Bacău și Brașov beneficiază deja de cel puțin un tronson de autostradă sau drum expres funcțional.

Iași și Suceava sunt excepțiile. Mai mult, problemele apărute în procedurile de atribuire a contractelor pentru A8 și Drumul Expres Suceava–Siret ridică semne de întrebare asupra termenelor la care cele două județe vor putea recupera decalajul.

Topul celor mai populate zece județe și accesul la autostrăzi

Potrivit datelor demografice provizorii pentru 1 ianuarie 2026, clasamentul județelor după populația rezidentă, fără municipiul București, arată astfel:

Comparația se referă la existența unor tronsoane deschise circulației pe teritoriul județelor, nu la conectarea neîntreruptă a fiecărui municipiu reședință de județ la rețeaua națională de autostrăzi.

De exemplu, Brașovul dispune de un tronson izolat al A3, fără o legătură continuă pe autostradă către București. Chiar și în aceste condiții, județul are deja infrastructură de mare viteză funcțională.

În schimb, Iași și Suceava nu au nici măcar un astfel de sector. Peste 1,43 milioane de locuitori trăiesc în cele două județe, fără acces direct, pe teritoriul acestora, la autostrăzi sau drumuri expres.

Autostrada A8: trei dintre cele patru tronsoane din Iași, afectate de blocaje

Autostrada A8, cunoscută și drept Autostrada Unirii, ar trebui să asigure legătura dintre Transilvania, municipiul Iași și frontiera cu Republica Moldova.

Este unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură pentru regiune, dar procedurile de atribuire a contractelor se confruntă cu dificultăți.

CITESTE SI: Autostrada A8, un nou blocaj în instanță. Contractul pentru tronsonul Lețcani–Iași, suspendat

Aproape 70% din lungimea sectorului ieșean al A8 este afectată de reevaluări sau litigii. Cele patru tronsoane au situații diferite.

1. Moțca–Târgu Frumos: proiectarea a început

Tronsonul de aproximativ 27 de kilometri este cel mai avansat procedural dintre cele patru. Contractul cu asocierea SA&PE Construct–Tehnostrade–Spedition UMB–Euro-Asfalt a fost semnat la 29 mai 2026, iar proiectarea a început la 24 august.

Totuși, pregătirea lucrărilor a întâmpinat dificultăți legate de accesul la terenurile necesare investigațiilor arheologice. Acest sector nu se află în aceeași situație juridică precum celelalte trei, însă nici aici nu există încă o autostradă construită.

2. Târgu Frumos–Lețcani: contractul nu este semnat

Pentru tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, procedura de atribuire nu a ajuns la semnarea contractului. Contestațiile și etapele de evaluare au întârziat finalizarea licitației.

În lipsa unui contract, nu poate începe etapa contractuală de proiectare și execuție. Orice prelungire a procedurii poate împinge mai departe calendarul lucrărilor.

3. Lețcani–Iași: executarea contractului, suspendată de instanță

Unul dintre cele mai importante blocaje privește tronsonul Lețcani–Iași, cu o lungime de aproximativ 17,7 kilometri. Contractul cu FCC Construcción a fost semnat la 29 mai 2026, iar proiectarea a început la 24 august.

La 28 octombrie, instanța a dispus suspendarea executării contractului până la soluționarea cauzei. Pentru 18 noiembrie este indicat un nou termen de judecată.

Suspendarea nu înseamnă anularea definitivă a contractului, însă reprezintă un obstacol pentru continuarea activităților contractuale și pentru respectarea calendarului inițial.

Acest tronson este deosebit de important deoarece ar urma să aducă autostrada în apropierea municipiului Iași.

4. Iași–Ungheni: reevaluarea ofertei câștigătoare

Și tronsonul Iași–Ungheni, care include legătura către frontiera cu Republica Moldova, se confruntă cu dificultăți juridice.

Contractul cu asocierea condusă de Itinera fusese semnat în iulie 2026, însă ulterior au intervenit suspendări și decizii privind reevaluarea ofertei.

O hotărâre pronunțată în octombrie a impus reanalizarea procedurii. Prin urmare, existența unui contract semnat nu echivalează cu posibilitatea desfășurării neîntrerupte a proiectării și execuției.

Aproape 70% din A8 în județul Iași, sub semnul incertitudinii

Situația este relevantă prin amploarea proiectului. Cele patru tronsoane dintre Moțca și Ungheni însumează aproximativ 88,8 kilometri pe teritoriul României.

Dacă problemele juridice continuă, există riscul ca lucrările să înceapă la date diferite și ca unele sectoare să fie finalizate fără a putea asigura imediat o conexiune continuă.

Pentru locuitorii municipiului Iași, nu este suficient ca autostrada să ajungă în zona Pașcani sau Moțca. Legătura către Târgu Frumos, Lețcani și Iași este esențială pentru obținerea beneficiilor proiectului.

În acest context, termenul de finalizare avansat pentru anul 2030 trebuie analizat în raport cu timpul necesar soluționării litigiilor, proiectării și execuției.

Nu se poate afirma în prezent că termenul va fi ratat, dar blocajele consumă din timpul disponibil pentru realizarea lucrărilor.

Suceava–Siret: toate cele trei loturi ale drumului expres, afectate de decizii ale instanței

Situația este complicată și în județul Suceava. Drumul Expres Suceava–Siret, cu o lungime de aproximativ 55,7 kilometri, este proiectat să continue infrastructura rutieră de mare viteză către frontiera cu Ucraina.

CITESTE SI: Lovitură pentru Drumul Expres Suceava–Siret: Curtea de Apel a anulat rezultatul licitației pentru Lotul 3, de aproape 1,7 miliarde de lei. CNAIR, obligată să reevalueze ofertele

Proiectul are o importanță strategică atât pentru transportul de mărfuri, cât și pentru conectivitatea transfrontalieră.

Cu toate acestea, toate cele trei loturi au fost afectate de hotărâri ale Curții de Apel București care impun reevaluarea unor oferte.

Loturile 1 și 2: rezultatele licitațiilor, anulate în septembrie

În septembrie 2026, Curtea de Apel București a dispus anularea unor acte privind atribuirea contractelor pentru primele două loturi:

• Suceava–Dărmănești, de aproximativ 18,6 kilometri;
• Dărmănești–Bălcăuți, de aproximativ 24,45 kilometri.

Instanța a obligat CNAIR să reevalueze ofertele, deși contractele fuseseră deja semnate cu asocierea Far Foundation–Automagistral Pivden–Lincor Trans.

Este important de precizat că anularea unor acte ale procedurii de achiziție nu înseamnă automat desființarea contractelor semnate. Efectele concrete trebuie stabilite în funcție de hotărârile judecătorești și de măsurile adoptate ulterior de autoritatea contractantă.

Lotul 3 Bălcăuți–Siret: o nouă decizie definitivă, pe 3 noiembrie

La 3 noiembrie 2026, Curtea de Apel București a pronunțat o hotărâre definitivă și pentru ultimul lot al drumului expres.

Instanța a anulat raportul procedurii de achiziție din aprilie 2026 și a obligat CNAIR să reevalueze trei oferte.

Sunt vizate ofertele depuse de asocierile conduse de Concelex, Far Foundation și Frasinul. CNAIR trebuie să întocmească un nou raport al procedurii în termen de 20 de zile de la comunicarea hotărârii.

Valoarea maximă estimată a contractului pentru acest lot este de aproximativ 1,7 miliarde de lei, fără TVA. Decizia nu stabilește automat un nou câștigător, dar obligă autoritatea contractantă să reanalizeze evaluarea ofertelor.

Prin urmare, și ultimul tronson al Drumului Expres Suceava–Siret se confruntă cu o nouă etapă procedurală înaintea stabilizării rezultatului licitației.

Șase dintre cele nouă loturi analizate pe A8 și Suceava–Siret, afectate de probleme juridice

Potrivit unei analize publicate de Economedia la 4 noiembrie 2026, șase dintre cele nouă loturi analizate în cadrul proiectelor A8 și Drumului Expres Suceava–Siret erau afectate de contestații, reevaluări sau suspendări.

Această situație arată că problemele nu se limitează la un singur contract sau la un singur constructor.

Ele apar în mai multe proceduri de achiziție și pot avea consecințe asupra calendarului investițiilor.

Totuși, fiecare litigiu trebuie analizat separat. Contestațiile reprezintă mecanisme legale prin care ofertanții pot solicita verificarea modului în care au fost evaluate propunerile lor. Faptul că o instanță dispune reevaluarea nu dovedește, în sine, că o companie sau o autoritate urmărește întârzierea intenționată a proiectului.

Există riscul unei tergiversări a marilor proiecte din Moldova?

Succesiunea contestațiilor, suspendărilor și reevaluărilor ridică o întrebare legitimă: cât timp vor mai trece Iașul și Suceava prin proceduri administrative și judiciare înainte ca proiectele să intre într-un ritm susținut de execuție?

Riscul de prelungire a termenelor este concret.

O licitație întoarsă la reevaluare poate necesita noi verificări, un nou raport al procedurii și, eventual, poate genera alte contestații. În cazul contractelor deja semnate, suspendările pot afecta proiectarea și pregătirea șantierelor.

Dacă asemenea situații se repetă, termenul final de realizare poate fi împins mai departe, chiar și atunci când există finanțare și constructori interesați.

Aceste întârzieri pot avea efectul unei tergiversări a investițiilor, fără ca documentele disponibile să demonstreze existența unei intenții deliberate de blocare.

Pentru a clarifica responsabilitățile, autoritățile ar trebui să prezinte public motivele pentru care evaluările inițiale au fost contestate cu succes, etapele necesare remedierii și termenele actualizate pentru începerea lucrărilor.

Iașul și Suceava, pe primele locuri din țară ca număr de decese în accidentele rutiere

Lipsa autostrăzilor și a drumurilor expres în județele Iași și Suceava este cu atât mai îngrijorătoare cu cât cele două județe se află și în fruntea clasamentului național privind numărul persoanelor decedate în accidente rutiere.

Potrivit datelor pentru anul 2025, în județul Iași au murit 58 de persoane în accidente rutiere, iar în Suceava, 51. În total, 109 oameni și-au pierdut viața pe șoselele celor două județe într-un singur an. Iașul ocupă primul loc la nivel național după numărul deceselor, iar Suceava se situează pe locul al doilea, la egalitate cu județul Cluj.

Miza este mai mare decât două proiecte rutiere

Iașul și Suceava nu sunt județe periferice din punct de vedere demografic. Iașul ocupă primul loc între județele României după populația rezidentă, iar Suceava se află pe poziția a șasea.

Cele două județe reprezintă centre importante pentru educație, sănătate, economie, turism și transport. Lipsa infrastructurii de mare viteză poate afecta accesibilitatea investițiilor și costurile transportului.

Pentru Iași, A8 reprezintă principala perspectivă de conectare rapidă cu Transilvania și cu Republica Moldova. Pentru Suceava, A7 Pașcani–Suceava și Drumul Expres Suceava–Siret sunt esențiale pentru conectarea la rețeaua națională și pentru continuarea coridorului către Ucraina.

Trebuie subliniat că A7 Pașcani–Suceava și Drumul Expres Suceava–Siret sunt proiecte distincte, iar problemele juridice ale unuia nu determină automat blocarea celuilalt.

Totuși, o infrastructură completă presupune realizarea și conectarea tuturor sectoarelor necesare.

De ce alte județe au deja autostrăzi, iar Iași și Suceava încă așteaptă?

Comparația cu Bacăul este relevantă. Deși are o populație mai mică decât Iașul și Suceava, județul Bacău beneficiază deja de tronsoane ale Autostrăzii A7 deschise circulației.

Doljul este conectat prin Drumul Expres Craiova–Pitești, iar județe precum Timiș, Cluj, Prahova și Constanța dispun de infrastructură rutieră de mare viteză de mai mulți ani.

În schimb, cele două județe mari din nord-estul țării continuă să aștepte inaugurarea primelor tronsoane. Situația nu poate fi explicată exclusiv prin contestațiile din 2026. Diferențele actuale reflectă și calendarele istorice ale investițiilor, etapele de pregătire a proiectelor și prioritizarea coridoarelor de transport.

Cu toate acestea, noile probleme juridice riscă să prelungească decalajul deja existent.

La 9 noiembrie 2026, Iași și Suceava rămân singurele județe din primele zece ale României după populație fără niciun tronson de autostradă sau drum expres deschis circulației.

În același timp, proiectele care ar trebui să schimbe această situație sunt afectate de probleme procedurale importante.

Pe A8, trei dintre cele patru tronsoane analizate din județul Iași se confruntă cu reevaluări, litigii sau suspendări.

Pe Drumul Expres Suceava–Siret, toate cele trei loturi au fost afectate de hotărâri judecătorești privind reevaluarea ofertelor.