Coaliția pentru Ucraina începe primele exerciții militare comune, cu aproape 2.800 de soldați din 11 țări. Manevre aeriene și în România, operațiuni simulate în Marea Neagră
Coaliția de Voință, formată din statele care pregătesc garanții de securitate pentru Ucraina după încheierea războiului cu Rusia, începe luni, 9 noiembrie 2026, primele exerciții militare multinaționale de amploare. Aproximativ 2.800 de militari din 11 țări participă la manevrele organizate în principal în Polonia, în apropierea frontierei ucrainene. Exercițiul include activități de comandament în Franța, o componentă maritimă coordonată din Turcia și, potrivit publicației Le Monde, activități aeriene în România.
Exercițiile, denumite „KOALICJA 26.2”, se desfășoară în perioada 9–22 noiembrie și sunt coordonate de Franța și Marea Britanie, cele două state care conduc inițiativa europeană pentru constituirea unei forțe multinaționale destinate sprijinirii Ucrainei după încetarea ostilităților.
Potrivit UNIAN și comunicatelor oficiale ale autorităților britanice și poloneze, obiectivul principal este verificarea capacității aliaților de a mobiliza, transporta și susține rapid forțe militare care ar putea fi desfășurate în sprijinul Ucrainei.
Manevrele reprezintă prima testare practică de asemenea amploare a mecanismelor militare pregătite de Coaliția de Voință.
Exerciții în Polonia, la aproximativ 100 de kilometri de Ucraina
Principalele activități militare au loc în zona Nowa Dęba, din sud-estul Poloniei, la aproximativ 100 de kilometri de frontiera cu Ucraina.
La exerciții participă militari din Franța, Marea Britanie, Germania, Polonia, Belgia, Estonia, Lituania, Țările de Jos, Spania, Suedia și Turcia.
Franța contribuie cu aproximativ 1.100 de militari, iar Marea Britanie cu aproximativ 300. Germania participă cu ofițeri de stat-major, aeronave de realimentare în zbor și personal de sprijin logistic.
Potrivit Ministerului polonez al Apărării, țara gazdă are un rol esențial în asigurarea infrastructurii, transportului, cazării, alimentării cu combustibil și sprijinului medical necesar trupelor aliate.
Autoritățile poloneze au anunțat și mobilizarea a aproape 2.000 de militari polonezi pentru activități de sprijin și pentru desfășurarea exercițiului.
România apare în planificarea componentei aeriene
Un element important pentru regiunea Mării Negre este includerea României în activitățile asociate exercițiului.
Potrivit unei analize publicate de cotidianul francez Le Monde, manevrele aeriene se vor desfășura și în România, în timp ce principalele exerciții terestre sunt organizate în Polonia.
Comunicarea oficială a Ministerului polonez al Apărării confirmă existența unei componente aeriene, dar nu include România în lista celor 11 state participante.
Deocamdată, nu au fost prezentate public detalii complete privind bazele aeriene românești implicate, numărul aeronavelor sau eventualele unități militare românești participante.
Prin urmare, informația privind desfășurarea unor activități aeriene în România trebuie diferențiată de o eventuală participare oficială a Armatei Române la forța multinațională.
Poziția geografică a României, la granița cu Ucraina și la Marea Neagră, îi conferă însă o importanță strategică în orice planificare europeană privind securitatea regiunii după război.
Turcia coordonează simulări de deminare a Mării Negre
Exercițiul nu se limitează la forțele terestre. Din Istanbul, Turcia coordonează o componentă maritimă dedicată planificării operațiunilor de securizare și deminare a Mării Negre.
Aceste activități urmăresc verificarea modului în care statele participante ar putea contribui la restabilirea siguranței navigației comerciale către porturile ucrainene după încheierea războiului.
Minele marine, atacurile asupra infrastructurii portuare și riscurile pentru navele comerciale au transformat securitatea Mării Negre într-una dintre problemele majore ale conflictului.
Pentru Ucraina, reluarea în condiții de siguranță a transportului maritim este esențială pentru exporturi și pentru reconstrucția economiei iar pentru România, stabilizarea navigației în Marea Neagră ar avea implicații directe asupra transporturilor comerciale și asupra activității portului Constanța.
În cadrul exercițiului din noiembrie, operațiunile maritime sunt simulate și planificate. Nu este vorba despre o nouă misiune de deminare desfășurată efectiv în apele ucrainene.
Ce pregătește Coaliția de Voință pentru Ucraina
Coaliția de Voință a fost constituită în 2025, la inițiativa Franței și a Marii Britanii, pentru a reuni statele dispuse să contribuie la securitatea Ucrainei după încheierea războiului.
Din inițiativă fac parte aproximativ 35 de state, însă nu toate participă la exercițiul militar din Polonia. Planurile discutate de aliați prevăd constituirea unei Forțe Multinaționale pentru Ucraina, cunoscută sub abrevierea MNF-U.
Aceasta ar putea avea misiuni de instruire și sprijinire a armatei ucrainene, refacere a capacităților militare, logistică și securizare a unor activități aeriene și maritime.
Potrivit Ministerului polonez al Apărării, desfășurarea forței ar urma să aibă loc numai după încetarea ostilităților și la solicitarea guvernului ucrainean.
Forța nu este concepută ca o misiune clasică de menținere a păcii și nici ca un mecanism de monitorizare directă a unei eventuale linii de încetare a focului.
De asemenea, Coaliția de Voință nu reprezintă o structură militară a NATO, deși o parte importantă a statelor participante sunt membre ale Alianței Nord-Atlantice.
Un comandament multinațional la Paris
Coordonarea exercițiului este realizată prin comandamentul operațional al Forței Multinaționale pentru Ucraina, amplasat la Paris.
Acesta este condus de un general britanic cu trei stele, asistat de un adjunct francez. În cadrul manevrelor sunt testate procedurile de comandă și control, comunicațiile între armatele participante, transportul echipamentelor și capacitatea de susținere a unei operațiuni militare multinaționale.
Un accent deosebit este pus pe logistică. În eventualitatea unei misiuni în Ucraina, aliații ar trebui să poată transporta rapid personal, vehicule, echipamente și provizii prin mai multe state europene.
Polonia ar avea un rol central în acest proces, ca principală țară de tranzit și sprijin logistic.
Polonia nu intenționează să trimită trupe pe teritoriul Ucrainei
Deși găzduiește exercițiile și asigură o parte importantă a sprijinului logistic, Polonia a precizat că nu intenționează să desfășoare propriile trupe pe teritoriul ucrainean în cadrul viitoarei forțe.
Pozițiile statelor participante diferă în privința modului în care ar trebui oferite garanțiile de securitate. Franța susține posibilitatea unei prezențe militare pe teritoriul Ucrainei după încheierea luptelor, în timp ce alte state preferă contribuții logistice, aeriene sau desfășurarea de forțe în țările vecine.
Potrivit Le Monde, planificarea militară ia în calcul o forță care ar putea ajunge la aproximativ 20.000 de militari, cu participarea unui număr mai mare de state decât cele implicate în actualele exerciții.
Această cifră reprezintă însă un scenariu de planificare, nu o decizie definitivă privind efectivele care vor fi trimise în Ucraina.
De ce au loc exercițiile înainte de încheierea războiului
Exercițiile încep într-un moment în care războiul dintre Rusia și Ucraina continuă, iar condițiile unui eventual acord de încetare a focului rămân incerte.
Statele participante încearcă să pregătească din timp mecanismele prin care ar putea sprijini securitatea Ucrainei după conflict. Comandantul Forței Multinaționale pentru Ucraina, generalul Tom Bateman, a transmis că exercițiul urmărește demonstrarea capacității de mobilizare rapidă și a pregătirii forței pentru o eventuală misiune.
Totuși, organizarea manevrelor nu înseamnă că desfășurarea trupelor în Ucraina este iminentă. Nu există un calendar public definitiv pentru trimiterea forței, iar o asemenea operațiune ar depinde de evoluția războiului, de deciziile guvernelor participante și de solicitarea autorităților ucrainene.
Pentru România, relevanța acestor manevre este legată în primul rând de apropierea de Ucraina și de rolul strategic al Mării Negre.
O eventuală forță multinațională desfășurată după război ar avea nevoie de infrastructură logistică, transport aerian și mecanisme de coordonare regională.
În același timp, securitatea navigației comerciale și reducerea riscurilor generate de minele marine ar avea implicații pentru întreaga regiune.
Actualele exerciții reprezintă o etapă de pregătire militară, nu o decizie de intrare a statelor participante în război.
