Europa începe să obosească din cauza războiului dintre Ucraina și Rusia. Sprijinul pentru Kiev rămâne ridicat, dar tot mai mulți cetățeni cer oprirea ajutorului militar
La aproape cinci ani de la declanșarea războiului din Ucraina, în Europa se conturează tot mai clar un fenomen care îi îngrijorează pe liderii politici: oboseala populației față de război și față de costurile susținerii Kievului.
Deși majoritatea europenilor consideră în continuare Rusia o amenințare pentru securitatea continentului și susțin Ucraina, disponibilitatea de a finanța efortul militar începe să scadă.
Potrivit unei analize publicate de cotidianul francez Le Monde, nemulțumirea este alimentată în special de inflație, scăderea puterii de cumpărare și lipsa unei perspective clare privind încheierea conflictului.
Pentru tot mai mulți europeni, sprijinirea Ucrainei începe să intre în competiție directă cu problemele economice și sociale din propriile țări.
Un semnal al acestei schimbări a fost vizibil inclusiv în Franța, unde, pe 17 octombrie, elevi de liceu și studenți au ieșit în stradă pentru a protesta față de prioritățile bugetare ale guvernului.
Unul dintre mesajele afișate a fost „Bani pentru educație, nu pentru armată!”, fără ca Ucraina să fie menționată direct.
Specialiștii consideră însă că asemenea manifestări reflectă o nemulțumire mai largă față de cheltuielile militare și de direcția în care se îndreaptă Europa.
La începutul invaziei din februarie 2022, solidaritatea cu Ucraina era foarte puternică.
Primele fisuri importante au apărut spre sfârșitul anului 2023, când criza energetică și creșterea prețurilor au început să afecteze direct gospodăriile europene.
În paralel, evoluțiile de pe front nu au oferit perspective convingătoare privind o victorie rapidă a Kievului.
Un sondaj Eurobarometru realizat în perioada 12 martie – 5 aprilie arată că 76% dintre europeni considerau că Uniunea Europeană trebuie să continue sprijinirea Ucrainei.
Cu toate acestea, un alt studiu YouGov, publicat în februarie, a evidențiat o contradicție importantă: în Franța, Germania, Spania și Italia, mulți cetățeni ar prefera încheierea unui acord de pace negociat, chiar dacă acesta ar presupune pierderea unor teritorii ucrainene în favoarea Rusiei.
Uniunea Europeană a promis deja Kievului 90 de miliarde de euro până la sfârșitul anului 2027, iar în discuție se află și posibilitatea unui sprijin suplimentar de 47 de miliarde de euro.
Dimensiunea acestor angajamente financiare alimentează dezbaterea privind prioritățile bugetare ale statelor membre.
Diviziunile politice devin tot mai vizibile
În Italia, dezacordurile privind continuarea ajutorului militar au ajuns chiar în interiorul coaliției de guvernare.
Premierul Giorgia Meloni își menține oficial sprijinul pentru Ucraina, însă aliatul său Matteo Salvini, liderul partidului Liga, a promis că va încerca să determine oprirea livrărilor de armament către Kiev.
În Germania, cancelarul Friedrich Merz încearcă să convingă populația că sprijinirea Ucrainei reprezintă o investiție în propria securitate a Europei.
La întâlnirea cu Volodimir Zelenski, desfășurată la Berlin pe 3 noiembrie, liderul german a transmis că ajutorul va continua atât timp cât războiul nu se va încheia.
Cu toate acestea, opoziția față de sprijinul financiar și militar pentru Kiev câștigă teren. Partidul Alternativa pentru Germania (AfD), formațiune de extremă dreapta, și grupările de stânga radicală exploatează nemulțumirile legate de cheltuielile externe, într-un moment în care populației i se cer sacrificii economice și reforme.
Un exemplu este landul Saxonia-Anhalt, unde parlamentul regional a adoptat, pe 14 octombrie, o rezoluție inițiată de AfD și BSW prin care solicita oprirea livrărilor de arme și a ajutorului financiar pentru Ucraina, precum și ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei.
Deși politica externă și livrările de armament nu intră în competența autorităților regionale, votul arată amploarea dezbaterii politice.
În Franța, Marine Le Pen, lidera extremei drepte și una dintre favoritele sondajelor pentru alegerile prezidențiale din 2027, a anunțat că, dacă va ajunge la conducerea țării, va menține ajutorul pentru Ucraina în primele șase luni, după care ar opri sprijinul financiar, invocând lipsa resurselor bugetare.
Și în alte state europene discursul împotriva continuării ajutorului militar este tot mai prezent. În Polonia, formațiunile naționaliste promovează ideea încheierii războiului inclusiv prin concesii teritoriale făcute Rusiei.
În Ungaria, deși Viktor Orban a pierdut puterea după 16 ani de guvernare, atitudinile antiucrainene rămân puternic prezente în societate, după ani de campanii politice împotriva Kievului.
Există însă și state în care sprijinul pentru Ucraina rămâne solid. Finlanda, Suedia, Danemarca, Norvegia și țările baltice sunt mult mai puțin dispuse să accepte reducerea ajutorului militar.
Apropierea geografică de Rusia și experiența istorică a dominației sovietice influențează puternic percepția populației asupra pericolului reprezentat de Moscova.
Un alt element care contribuie la schimbarea percepției publice este lipsa unei perspective diplomatice credibile.
După ani de confruntări și pierderi umane, tot mai mulți europeni se întreabă dacă sprijinul acordat Ucrainei poate schimba decisiv situația de pe front.
Analiștii avertizează însă că această oboseală nu înseamnă neapărat abandonarea Ucrainei, ci mai degrabă o diminuare a disponibilității europenilor de a suporta costurile conflictului pe termen nelimitat.
În același timp, propaganda rusă încearcă să amplifice nemulțumirile existente. Unul dintre mesajele promovate este acela că Ucraina ar fi un stat corupt, în care ajutorul financiar occidental ar dispărea fără să producă rezultate concrete.
Acest tip de discurs găsește receptivitate în special în rândul celor nemulțumiți de cheltuielile publice și de situația economică.
Potrivit specialiștilor citați de Le Monde, riscul major pentru Kiev este ca lipsa unei soluții diplomatice și prelungirea războiului să erodeze treptat consensul european.
Chiar dacă europenii continuă să considere Rusia o amenințare, susținerea rezistenței ucrainene nu mai înseamnă automat acceptarea tuturor costurilor militare și financiare.
Pentru liderii europeni, provocarea devine tot mai complicată: trebuie să mențină sprijinul pentru Ucraina și să descurajeze agresiunea rusă, fără să piardă susținerea propriilor cetățeni, tot mai preocupați de facturile, veniturile și problemele economice de acasă.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
