Urșii au provocat pagube de peste 5 milioane de euro în România. Studiu genetic: peste 10.000 de exemplare in libertatea. UDMR cere Bruxellesului să reducă protecția speciei
România găzduiește cea mai mare populație de urs brun din Uniunea Europeană, estimată la peste 10.000 de exemplare, potrivit rezultatelor unui studiu genetic prezentat marți, 10 noiembrie 2026, în Parlamentul European. În același timp, despăgubirile aprobate pentru pagubele produse de urși au depășit 5 milioane de euro în ultimii doi ani și jumătate, iar atacurile asupra oamenilor s-au soldat, de-a lungul ultimilor ani, cu zeci de morți și sute de răniți. Pe baza acestor date, UDMR solicită modificarea legislației europene, astfel încât autoritățile române să poată gestiona mai flexibil populația de urs brun. Inițiativa a fost prezentată la Bruxelles de senatorul Tánczos Barna și europarlamentarul Vincze Loránt, care susțin că protejarea vieții oamenilor trebuie să devină prioritară.
România are peste 10.000 de urși bruni. Rezultatele studiului genetic, prezentate în Parlamentul European
Problema populației de urs brun din România a ajuns din nou pe agenda instituțiilor europene, după prezentarea rezultatelor unei cercetări genetice de amploare.
Astazi, o echipă de experți care a realizat studiul privind populația de urs brun din România a prezentat concluziile în cadrul unui workshop organizat în Parlamentul European de europarlamentarul Vincze Loránt și senatorul Tánczos Barna.
Potrivit informațiilor comunicate de UDMR, studiul, bazat pe analiza probelor genetice, confirmă că România găzduiește cea mai mare populație de urs brun din Uniunea Europeană, cu peste 10.000 de exemplare.
Organizatorii au prezentat cercetarea drept una de referință la nivel european, prin metoda utilizată și amploarea evaluării.
Rezultatele sunt importante deoarece estimarea efectivelor de animale sălbatice reprezintă una dintre principalele dificultăți în stabilirea măsurilor de gestionare a populațiilor.
Metodele bazate pe probe genetice pot contribui la identificarea indivizilor și la reducerea incertitudinilor asociate numărătorilor tradiționale.
Totuși, pentru o evaluare completă a rezultatelor sunt relevante și metodologia studiului, intervalele de incertitudine și distribuția teritorială a exemplarelor.
În comunicarea prezentată la Bruxelles nu este detaliată repartizarea populației de urs pe fiecare județ.
Peste 5 milioane de euro, despăgubiri pentru pagubele provocate de urși
Una dintre cele mai importante informații prezentate în Parlamentul European privește impactul economic al conflictelor dintre oameni și urși.
Potrivit datelor comunicate de UDMR, valoarea despăgubirilor aprobate pentru pagubele provocate de urși în România a depășit 5 milioane de euro în ultimii doi ani și jumătate.
Această sumă reflectă amploarea prejudiciilor pentru care au fost aprobate compensații. Pagubele pot include distrugerea unor bunuri, atacuri asupra animalelor domestice și alte prejudicii eligibile pentru despăgubire, în condițiile legislației aplicabile.
Este important de precizat că valoarea de peste 5 milioane de euro reprezintă despăgubirile aprobate, potrivit informațiilor prezentate la Bruxelles, nu neapărat totalitatea pagubelor economice produse de urși.
Prejudiciile pentru care nu au fost depuse cereri, cele care nu au fost aprobate sau costurile indirecte nu sunt cuantificate în datele comunicate.
Raportată la intervalul de doi ani și jumătate, suma depășește echivalentul unei medii de două milioane de euro anual. Aceasta este însă o medie aritmetică, nu o distribuție efectivă a despăgubirilor pe fiecare an.
Pentru comunitățile rurale și pentru crescătorii de animale, pierderile pot avea un impact financiar semnificativ, în special în zonele unde întâlnirile cu urșii sunt frecvente.
Zeci de oameni au murit și sute au fost răniți în atacurile urșilor
Pe lângă pagubele materiale, reprezentanții UDMR au prezentat la Bruxelles și situația atacurilor asupra oamenilor.
Potrivit bilanțului invocat în cadrul reuniunii, zeci de persoane și-au pierdut viața, iar sute au fost rănite în atacuri ale urșilor în România. Reprezentanții UDMR consideră că aceste date demonstrează necesitatea unor măsuri preventive mai eficiente.
Problema este deosebit de importantă pentru localitățile montane și pentru comunitățile din apropierea habitatelor naturale ale urșilor, unde întâlnirile cu animalele sălbatice pot pune în pericol oamenii și bunurile acestora.
Senatorul UDMR Tánczos Barna, fost ministru al Mediului, susține că rezultatele studiului genetic trebuie să determine o schimbare a abordării europene privind protecția ursului brun.
Acesta solicită modificarea Directivei Habitate, astfel încât populațiile de urs aflate într-o stare favorabilă de conservare să poată beneficia de un regim de gestionare mai flexibil.
„Noile rezultate științifice trebuie să se reflecte și în legislația europeană”, a declarat Tánczos Barna.
Senatorul consideră că reglementările trebuie adaptate situației concrete din statele membre și că populațiile numeroase, a căror conservare nu este amenințată, ar trebui gestionate prin instrumente mai eficiente.
El a insistat că obiectivul nu este eliminarea protecției speciei sau autorizarea unei vânători fără limite.
„Nu dorim vânătoare necontrolată, ci un sistem predictibil, în care autoritățile să poată reduce riscurile înainte de producerea unei noi tragedii”, a declarat senatorul UDMR.
Potrivit acestuia, România are nevoie de un sistem integrat care să combine prevenția, intervenția rapidă, despăgubirile, monitorizarea populației și reglarea efectivelor pe baze științifice.
Ce ar însemna reducerea gradului de protecție a ursului brun
În prezent, ursul brun beneficiază de un regim de protecție strictă în cadrul legislației europene privind conservarea habitatelor și speciilor.
Acest statut limitează capturarea și uciderea deliberată a exemplarelor, cu posibilitatea unor derogări în condițiile prevăzute de lege.
UDMR propune revizuirea acestui regim pentru populațiile care se află într-o stare favorabilă de conservare. În practică, o asemenea modificare ar putea permite statelor membre să aplice mai flexibil măsuri de management, inclusiv intervenții asupra efectivelor, în condiții reglementate.
Reducerea gradului de protecție nu ar însemna automat că ursul brun poate fi vânat fără restricții. Eventualele modificări legislative ar trebui să stabilească în continuare condiții, responsabilități și mecanisme de monitorizare.
Europarlamentarul UDMR Vincze Loránt a susținut că actualele reguli trebuie adaptate pentru a oferi soluții comunităților afectate de prezența urșilor.
„În calitate de reprezentant al comunității locale în Parlamentul European, pentru mine nimic nu este mai prețios decât viața omului”, a declarat acesta.
Vincze consideră că autoritățile au obligația de a reduce riscurile pentru populație, fără să aștepte producerea unor noi tragedii.
„Comunitățile locale amenințate permanent de prezența ursului brun au nevoie de soluții, iar această amenințare continuă trebuie înlăturată”, a afirmat europarlamentarul.
El a invocat și precedentul european privind statutul de protecție a lupului, specie pentru care instituțiile europene au acceptat revizuirea regimului de protecție.
„Exemplul lupului a demonstrat că statutul de protecție nu este de neschimbat: acesta poate fi revizuit pe baza noilor date științifice. Acum solicităm inițierea aceluiași proces și în cazul ursului brun”, a declarat Vincze Loránt.
România a dublat în 2026 cotele de recoltare a urșilor
Reprezentanții UDMR au amintit că Parlamentul României a adoptat în acest an măsuri privind creșterea cotelor de recoltare pentru ursul brun. Potrivit deputatului UDMR Konczei Csaba, cotele au fost dublate în 2026.
Acesta consideră că modificările legislative naționale trebuie completate de reguli europene care să permită gestionarea preventivă a riscurilor.
„Anul acesta am reușit să adoptăm în Parlamentul României dublarea cotelor de recoltare pentru ursul brun”, a declarat Konczei Csaba.
Deputatul a cerut instituțiilor europene să țină cont de situația din România și de nevoia unor instrumente juridice adecvate.
„Protejarea vieții oamenilor nu poate fi amânată”, a subliniat acesta. Cotele de recoltare reprezintă limite stabilite prin legislație pentru intervenții asupra unui număr determinat de exemplare. Ele nu trebuie confundate cu numărul efectiv de urși extrași din populație.
Comunicatul UDMR nu precizează numărul exact de exemplare prevăzut de noile cote și nici câte intervenții au fost efectuate până în prezent.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
