Mihai Chirica mai scoate din „joben” un credit de 30 milioane de euro, după altele făcute pentru cărbune și gaze. Iașul se încălzește pe datorie pentru al patrulea an consecutiv!
Primăria Municipiului Iași pregătește un nou împrumut bancar, de 160 de milioane de lei, pentru a asigura combustibilul necesar încălzirii orașului în sezonul rece 2026–2027. Proiectul figurează la punctul 4 al ordinii de zi a ședinței extraordinare a Consiliului Local, convocată pentru joi, 12 noiembrie 2026. Este al patrulea an consecutiv în care administrația condusă de Mihai Chirica apelează la credite pentru achiziția de cărbune sau gaze naturale. Din 2023 și până în prezent, valoarea împrumuturilor contractate și a celui propus acum ajunge la 635 de milioane de lei, fără dobânzi și comisioane. Între timp, Primăria recunoaște că veniturile sistemului de termoficare nu acoperă cheltuielile, iar pentru o factură de avans la gaze de aproximativ 32 de milioane de lei a fost necesară solicitarea unei plăți eșalonate.
Joi, 12 noiembrie, consilierii locali sunt chemați să aprobe un nou credit de 160 de milioane de lei
Consiliul Local Iași a fost convocat într-o ședință extraordinară pentru joi, 12 noiembrie 2026, începând cu ora 12:00. La punctul 4 al ordinii de zi se află proiectul de hotărâre privind: „Aprobarea contractării unei finanțări rambursabile interne în valoare de 160.000.000 lei, pentru achiziția de combustibil necesar asigurării energiei termice în sezonul rece 2026–2027”.
Administrația locală solicită acordul aleșilor pentru a contracta un nou împrumut, astfel încât să poată cumpăra combustibilul necesar funcționării sistemului centralizat de încălzire.
Proiectul nu reprezintă încă un credit aprobat. Consilierii urmează să se pronunțe asupra lui. Finanțarea ar urma să fie rambursată în șapte ani, iar gazele naturale cumpărate din acești bani sunt destinate perioadei decembrie 2026–martie 2027.
Practic, o cheltuială necesară pentru aproximativ patru luni de iarnă va genera obligații financiare pentru mai mulți ani.
Aceasta este principala problemă a modelului de finanțare utilizat în ultimii ani: combustibilul este consumat într-un singur sezon, dar ratele și dobânzile continuă să apese asupra bugetului local mult timp după încheierea iernii.
Patru ani de credite pentru încălzire: de la cărbunele de la Holboca la gazele de la CET Tudor Vladimirescu
Istoria împrumuturilor pentru încălzirea Iașului începe, în actuala serie, în anul 2023. Atunci, municipalitatea a contractat un credit de 200 de milioane de lei pentru achiziția de cărbune necesar funcționării CET Holboca.
Din suma aprobată, au fost utilizați efectiv aproximativ 134–135 de milioane de lei. În 2024, Primăria a apelat din nou la bancă, de această dată pentru un credit de 145 de milioane de lei, destinat cumpărării gazelor naturale.
Finanțarea a fost contractată de la BCR, pe șapte ani. Din suma disponibilă au fost trase efectiv aproximativ 125 de milioane de lei.
În 2025, situația s-a repetat. Consiliul Local a aprobat un nou credit de 130 de milioane de lei pentru gazele necesare CET Tudor Vladimirescu, cu o perioadă de rambursare de șase ani.
Acum, în noiembrie 2026, municipalitatea propune încă 160 de milioane de lei, pentru următorul sezon rece.
Bilanțul nominal al celor patru finanțări este următorul:
Anul | Valoarea creditului | Destinația |
|---|---|---|
2023 | 200 milioane lei | Cărbune pentru CET Holboca |
2024 | 145 milioane lei | Gaze naturale |
2025 | 130 milioane lei | Gaze naturale |
2026 | 160 milioane lei | Combustibil pentru sezonul rece 2026–2027 |
Total | 635 milioane lei | Împrumuturi contractate și propuse |
Suma de 635 de milioane de lei reprezintă valoarea nominală a celor patru credite, inclusiv finanțarea aflată acum în faza de proiect.
Nu reprezintă totalul banilor efectiv utilizați și nici soldul datoriei rămase de rambursat. Diferența este importantă, deoarece unele dintre creditele anterioare nu au fost trase integral, iar o parte din principal a fost deja rambursată.
Chiar și așa, cifrele arată dependența repetată a sistemului de termoficare de finanțarea bancară.
Din 2024 până în 2026, numai creditele pentru gaze ajung la 435 de milioane de lei
Dacă sunt luate în calcul exclusiv finanțările pentru gaze naturale din 2024, 2025 și 2026, valoarea lor nominală ajunge la 435 de milioane de lei.
Este o sumă considerabilă pentru o cheltuială de funcționare care se repetă în fiecare iarnă. Spre deosebire de un împrumut pentru o investiție, de exemplu, construirea unei școli, modernizarea unei rețele sau achiziția unor mijloace de transport, creditele pentru combustibil nu creează, prin ele însele, un activ nou care să producă beneficii economice pe termen lung.
Ele finanțează o cheltuială curentă și indispensabilă: gazele necesare producerii energiei termice. Orașul are nevoie de încălzire, iar continuitatea serviciului public trebuie asigurată.
Problema este însă dacă împrumuturile anuale reprezintă o soluție temporară pentru depășirea unei crize sau dacă au devenit un mecanism permanent de acoperire a deficitului sistemului.
Noul credit ar putea costa încă 45–50 de milioane de lei doar în dobânzi și comisioane
Împrumutul de 160 de milioane de lei nu va costa municipalitatea doar suma primită de la bancă. Vor exista și dobânzi, comisioane și eventuale alte costuri asociate finanțării.
Potrivit unei estimări publicate de APIX.ro, realizată pe baza creditelor contractate în anii precedenți, aceste costuri ar putea ajunge la aproximativ 45–50 de milioane de lei. Dacă estimarea se confirmă, totalul plăților aferente noului credit ar putea ajunge la aproximativ 205–210 milioane de lei, incluzând principalul și costurile finanțării.
Aceasta este o proiecție, nu valoarea contractuală definitivă. Costul real va depinde de oferta băncii, de dobândă, de perioada de tragere și de calendarul rambursărilor.
Pentru comparație, creditul de 145 de milioane de lei contractat în 2024 a avut dobânzi estimate la aproximativ 31,8 milioane de lei, iar cel de 130 de milioane de lei din 2025 a fost asociat unor costuri evaluate la aproximativ 28,7 milioane de lei.
Dacă adunăm aceste două estimări și proiecția pentru 2026, rezultă costuri financiare potențiale de aproximativ 105,5–110,5 milioane de lei pentru cele trei finanțări destinate gazelor.
Aceste valori nu reprezintă dobânzi deja achitate integral, ci estimări aferente unor perioade diferite de rambursare. Ele ilustrează însă un lucru simplu: atunci când un oraș cumpără combustibil pe credit, factura finală este mai mare decât prețul gazelor.
Primăria a cerut eșalonarea unei facturi de 32 de milioane de lei
Una dintre cele mai îngrijorătoare informații prezentate în documentarea APIX.ro privește situația lichidităților municipiului.
Pentru gazele aferente lunii noiembrie, Primăria ar fi primit o factură de avans de aproximativ 32 de milioane de lei. Municipalitatea a solicitat plata eșalonată, invocând lipsa disponibilităților financiare.
Furnizorii de gaze solicită frecvent plata în avans sau garanții financiare, în funcție de contractele încheiate și de riscurile comerciale. În lipsa lichidităților, autoritatea locală trebuie fie să găsească alte resurse bugetare, fie să negocieze termenele de plată, fie să apeleze la finanțare externă.
În acest context, noul credit apare nu doar ca o măsură de planificare a sezonului rece, ci și ca o soluție pentru presiunea imediată asupra bugetului local.
Problema structurală a sistemului ieșean de termoficare este cunoscută de mai mulți ani. În documentele aferente împrumutului din 2025, Direcția economică a municipalității arăta că sarcina bugetară a serviciului de termoficare este foarte mare și că sunt necesare surse suplimentare de finanțare pentru asigurarea continuității.
Administrația admitea că plățile efectuate pentru funcționarea sistemului nu sunt acoperite de încasările generate de acesta.
Diferența trebuie susținută din alte venituri ale municipiului. Aici trebuie făcută o distincție: subvenționarea încălzirii este o decizie de politică publică și nu reprezintă, în sine, o ilegalitate sau o dovadă de administrare defectuoasă.
Multe sisteme de termoficare din Europa beneficiază de sprijin public. Întrebarea este însă dacă subvenția este previzibilă și sustenabilă, dacă pierderile tehnice și financiare sunt ținute sub control și dacă există un plan credibil de reducere a costurilor.
Atunci când cheltuielile curente sunt finanțate prin credite repetate, presiunea nu dispare. Ea este transferată către bugetele anilor următori.
Iașul a ratat o finanțare de peste 23 de milioane de euro pentru o centrală modernă de cogenerare
În timp ce Primăria Iași continuă să contracteze împrumuturi de sute de milioane de lei pentru achiziția combustibilului necesar încălzirii orașului, un proiect important de modernizare a sistemului de termoficare a rămas nerealizat.
În 2024, municipalitatea a ratat o finanțare nerambursabilă de aproximativ 117 milioane de lei, echivalentul a peste 23 de milioane de euro, pentru instalarea unor echipamente de cogenerare la CET I Tudor Vladimirescu. Proiectul depus la Ministerul Energiei a fost respins, motivul fiind lipsa unor documente din dosarul de finanțare.
Cogenerarea este o tehnologie care permite producerea simultană de energie electrică și energie termică, prin utilizarea aceluiași combustibil. Spre deosebire de centralele convenționale, unde o parte importantă din căldura rezultată este pierdută, instalațiile de cogenerare recuperează această energie și o folosesc pentru încălzirea locuințelor. Astfel, consumul de combustibil poate fi redus, iar energia electrică produsă poate genera venituri suplimentare pentru operator.
Proiectul Iașului prevedea instalarea a șase motoare de cogenerare, cu un randament global proiectat de minimum 88%. Investiția ar fi putut contribui la reducerea costurilor de producție a energiei termice și la diminuarea presiunii financiare asupra bugetului local.
Deși municipalitatea a obținut ulterior o altă finanțare, prin Programul Termoficare, realizarea investiției a fost întârziată de licitațiile anulate în 2026. În octombrie, proiectul se afla încă în etapa de achiziție publică.
Astfel, în timp ce modernizarea sistemului energetic întârzie, Iașul continuă să cumpere combustibil pe datorie. Noua centrală nu ar fi eliminat automat necesitatea împrumuturilor, însă ar fi putut reduce costurile de funcționare și dependența sistemului de subvențiile bugetului local.
Încă 27,5 milioane de lei pentru certificatele de emisii de carbon
Gazele naturale nu reprezintă singura cheltuială importantă pentru sistemul centralizat. In 2026 municipalitatea a achitat aproximativ 27,5 milioane de lei pentru certificatele de emisii de dioxid de carbon.
Aceste costuri sunt asociate obligațiilor de mediu aplicabile instalațiilor energetice vizate de sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii.
La ele se adaugă cheltuielile cu energia electrică, apa, piesele de schimb, materialele, personalul și întreținerea instalațiilor. Noul credit de 160 de milioane de lei este destinat combustibilului, nu tuturor acestor categorii de cheltuieli.
Prin urmare, suma propusă nu reprezintă costul total al funcționării termoficării în sezonul rece 2026–2027. Costul complet este mai mare și trebuie analizat împreună cu veniturile obținute din vânzarea energiei termice, subvențiile și celelalte resurse bugetare.
Din 2021, Primăria administrează direct sistemul după plecarea Veolia
În vara anului 2021, după retragerea companiei Veolia, municipalitatea a preluat administrarea sistemului centralizat.
De atunci, Primăria a rămas responsabilă pentru asigurarea continuității serviciului și pentru găsirea resurselor necesare funcționării acestuia. În anii următori au existat demersuri pentru concesionarea serviciului către un nou operator.
Din martie 2024 s-a început pregătirea unei proceduri de concesionare pe zece ani, cu posibilitatea prelungirii contractului. Doar că, aceste proceduri nu au dus la atribuirea serviciului unui nou operator.
Astfel, municipalitatea continuă să suporte direct presiunea financiară a sistemului.
În 2023, Chirica explica de ce Iașul trebuie să se împrumute pentru cărbune
Primul împrumut important din actuala serie a fost aprobat în septembrie 2023. Atunci, municipalitatea avea nevoie de aproximativ 200 de milioane de lei pentru asigurarea combustibilului necesar sezonului rece.
Primarul Mihai Chirica explica necesitatea împrumutului prin riscul apariției unor dificultăți de plată.
„Ca să nu ajungem în incapacități de plată, ne împrumutăm pentru a parcurge această iarnă”, declara edilul în septembrie 2023.
Primarul vorbea atunci și despre ajustarea tarifelor pentru populație, precum și despre modernizarea sistemului energetic și trecerea de la cărbune către gaze naturale. La momentul respectiv, autoritățile prezentau împrumutul drept o soluție necesară pentru traversarea sezonului rece.
Trei ani mai târziu, combustibilul principal s-a schimbat, dar mecanismul financiar a rămas în mare parte același: Primăria solicită un nou credit pentru a asigura căldura.
Gradul de îndatorare al Iașului s-au putea dubla în 2028
Noul împrumut va influența și indicatorii financiari ai municipiului. Gradul de îndatorare al Primăriei Iași era de 10,43% la 31 octombrie 2026, dacă sunt luate în calcul toate împrumuturile municipalității.
În calculul care exclude finanțările aferente proiectelor cu fonduri europene, indicatorul era de 9,06%. Simulările municipalității, care includ și noul credit de 160 de milioane de lei, indică posibilitatea ca gradul de îndatorare să ajungă la aproximativ 19% în 2028.
Aceasta ar însemna o creștere semnificativă față de nivelul actual. Primăria arată că împrumuturile destinate termoficării beneficiază de anumite derogări legale privind limitele de îndatorare, contractare și tragere.
Dar o derogare legală nu înseamnă că banii împrumutați nu mai trebuie returnați. Ratele, dobânzile și comisioanele rămân obligații ale bugetului local.
Iar atunci când mai multe credite se suprapun, plățile aferente unor ierni diferite pot ajunge să fie suportate simultan.
Sistemul centralizat de termoficare din Iași deservește:
- 22.042 de apartamente;
- 158 de agenți economici;
- 51 de instituții publice;
- 69 de unități de învățământ;
- 12 spitale;
- o parte dintre clădirile celor cinci universități de stat.
Așadar, termoficarea nu este doar o problemă a apartamentelor racordate. Funcționarea sistemului are implicații directe pentru instituții medicale, unități de învățământ și alte servicii publice.
Din acest motiv, oprirea furnizării agentului termic nu poate fi tratată ca o soluție simplă de reducere a cheltuielilor.
În același timp, numărul relativ redus al locuințelor racordate, raportat la întregul fond locativ al orașului, ridică întrebări privind costul susținerii sistemului și distribuirea efortului financiar.
Banii pentru rambursarea creditelor provin din bugetul municipiului, alimentat din venituri publice, nu exclusiv din facturile achitate de consumatorii racordați.
Acest lucru face necesară o prezentare transparentă a costurilor și beneficiilor serviciului. Primăriile se pot împrumuta pentru a finanța investiții importante, iar îndatorarea nu este, în sine, un lucru negativ.
Un credit pentru achiziția de autobuze, construirea unui depou sau modernizarea unei infrastructuri poate produce beneficii pe parcursul mai multor ani.
În schimb, împrumuturile pentru cărbune și gaze naturale finanțează o cheltuială care se consumă într-un interval scurt.
Combustibilul cumpărat pentru iarna 2026–2027 nu va mai exista în iarna 2027–2028. Dar ratele aferente lui vor continua.
Dacă în iarna următoare municipalitatea va avea nevoie de un alt împrumut, noua datorie se poate suprapune peste cele vechi.
Acesta este riscul structural al finanțării repetate a cheltuielilor curente prin credite multianuale.
Achizițiile de cărbune au ajuns și în atenția DNA
Istoria recentă a termoficării ieșene include și verificări efectuate de procurorii anticorupție. În decembrie 2024, Direcția Națională Anticorupție a solicitat documente de la Primăria Iași și de la structuri aflate în subordinea municipalității, inclusiv în legătură cu achizițiile de cărbune pentru sezonul rece 2022–2023.
Au fost vizate și documente privind transferul unei cantități de păcură către Republica Moldova. La acel moment, primarul Mihai Chirica a declarat că municipalitatea colaborează cu anchetatorii și pune la dispoziție documentele solicitate.
Aceste verificări nu demonstrează că împrumuturile pentru combustibil au fost contractate ilegal și nici că o anumită persoană a săvârșit o infracțiune.
Din 2021, când municipalitatea a preluat administrarea sistemului de termoficare, și până în prezent au trecut mai mult de cinci ani.
În această perioadă, administrația a avut de gestionat creșterea prețurilor energiei, schimbările de pe piața combustibililor, costurile certificatelor de emisii și necesitatea menținerii unui serviciu public esențial.
Aceste dificultăți sunt reale și nu pot fi ignorate. Dar repetarea împrumuturilor ridică întrebări despre strategia pe termen lung.
Ce investiții au fost realizate pentru reducerea pierderilor? Care este costul real al producerii și distribuirii unei gigacalorii?
Miza ședinței din 12 noiembrie nu este doar aprobarea unui nou credit. Este și răspunsul la o întrebare pe care administrația Mihai Chirica o amână de mai mulți ani: cât timp va mai continua Iașul să cumpere căldura unei singure ierni cu bani pe care îi va returna în următoarele șase sau șapte ierni?
Asigurarea încălzirii pentru apartamente, școli, spitale și instituții publice este o obligație esențială a administrației locale. Dar tocmai pentru că serviciul este indispensabil, finanțarea sa trebuie să devină previzibilă și sustenabilă, nu să depindă an de an de aprobarea unui nou împrumut.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
