Netanyahu îl presează pe Trump să reia războiul cu Iranul. Șeful Mossad, trimis la Washington pentru discuții la nivel înalt
Tensiunile din Orientul Mijlociu riscă să se amplifice, pe fondul divergențelor dintre Israel și Statele Unite privind continuarea războiului cu Iranul. Premierul israelian Benjamin Netanyahu exercită presiuni asupra președintelui american Donald Trump pentru reluarea operațiunilor militare împotriva Teheranului. În acest context, directorul serviciului israelian de informații Mossad, Roman Gofman, s-a deplasat la Washington pentru întâlniri cu oficiali de rang înalt ai administrației americane, potrivit unei investigații publicate de Axios.
Șeful Mossad, discuții cu conducerea CIA
Potrivit publicației americane Axios, care citează trei surse familiarizate cu situația, directorul Mossad, Roman Gofman, s-a aflat ieri, la Washington, pentru discuții privind situația conflictului cu Iranul.
Gofman, considerat unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai premierului Benjamin Netanyahu, are pe agendă o întâlnire cu directorul CIA, John Ratcliffe. De asemenea, acesta ar urma să se deplaseze la Miami pentru discuții cu Steve Witkoff, emisar al Casei Albe.
Vizita are loc într-un moment sensibil pentru relațiile dintre Washington și Tel Aviv, în condițiile în care cele două administrații au abordări diferite privind următoarea etapă a confruntării cu Iranul.
Mossad, CIA și Casa Albă au refuzat să comenteze informațiile privind întâlnirile.
Netanyahu vrea reluarea atacurilor. Trump preferă, deocamdată, presiunea economică
Conform informațiilor publicate de Axios, Benjamin Netanyahu încearcă să îl convingă pe Donald Trump să autorizeze reluarea operațiunilor militare împotriva Iranului.
Președintele american nu a acceptat însă, până în prezent, solicitările premierului israelian. Cei doi lideri au discutat despre conflictul cu Iranul în cadrul unei convorbiri telefonice din 5 noiembrie, potrivit unui oficial american citat de publicație.
În locul unei noi campanii militare, administrația Trump preferă, pentru moment, menținerea blocadei navale și intensificarea presiunilor economice asupra Teheranului, fără a exclude posibilitatea unui acord diplomatic.
Această strategie este susținută și de mai multe state din Golf, printre care Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite.
Trump a declarat joi că ar putea încheia rapid confruntarea, însă țările din regiune preferă o abordare mai graduală. Potrivit liderului american, Arabia Saudită, Qatar, Kuweit, Emiratele Arabe Unite și Bahrain susțin continuarea perioadei de așteptare, în speranța că presiunile economice vor determina Iranul să accepte o soluție negociată.
Criză politică în Israel. Netanyahu riscă să piardă puterea
Disputa privind Iranul se suprapune peste o perioadă de instabilitate politică în Israel. În urma alegerilor parlamentare din 27 octombrie 2026, Benjamin Netanyahu și-a pierdut majoritatea parlamentară, iar rivalul său politic, Gadi Eisenkot, a primit mandatul de a încerca formarea unui nou guvern.
Deocamdată, nu este clar dacă Eisenkot va reuși să obțină sprijinul parlamentar necesar. Potrivit surselor citate de Axios, unii lideri ai opoziției israeliene se tem că Netanyahu ar putea iniția un atac asupra Iranului sau ar putea provoca o reacție militară iraniană, într-un context care ar putea complica negocierile pentru formarea viitorului guvern.
Aceste suspiciuni reprezintă îngrijorări exprimate de adversarii politici ai premierului și nu constituie dovezi că acesta ar pregăti o asemenea acțiune în scopuri politice.
Joi, Netanyahu și Eisenkot au avut o întâlnire de aproximativ două ore, în cadrul căreia au discutat despre situația de securitate și evoluțiile privind Iranul.
O sursă apropiată lui Eisenkot a declarat că acesta nu consideră că actualele circumstanțe impun o intervenție militară imediată împotriva Teheranului.
Eisenkot avertizează: securitatea Israelului nu trebuie folosită în scopuri politice
Într-o declarație făcută vineri, Gadi Eisenkot a subliniat necesitatea unui control instituțional asupra deciziilor de securitate adoptate în perioada de tranziție politică.
Acesta a transmis că nu va accepta lipsa supravegherii asupra acțiunilor premierului și a insistat că securitatea națională trebuie să rămână prioritară, indiferent de interesele politice.
Declarațiile vin în contextul în care o eventuală reluare a operațiunilor militare împotriva Iranului ar putea avea consecințe importante atât pentru securitatea regională, cât și pentru situația politică internă din Israel.
Orientul Mijlociu, între reluarea războiului și o posibilă înțelegere diplomatică
Divergențele dintre Netanyahu și Trump reflectă două abordări diferite privind gestionarea conflictului iranian.
În timp ce premierul israelian susține reluarea acțiunilor militare, președintele american pare să acorde prioritate presiunilor economice și negocierilor.
Într-un interviu acordat Axios la începutul lunii noiembrie, Donald Trump declara că nu se grăbește să ia o decizie privind reluarea bombardamentelor asupra Iranului.
Administrația americană continuă să analizeze atât posibilitatea unui acord, cât și opțiunile militare, în cazul în care negocierile nu vor produce rezultate.
Pentru moment, nu există o decizie americană anunțată privind reluarea atacurilor.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
