Liderii europeni nu se înțeleg asupra reprezentantului Europei în negocierile de pace pentru Ucraina. Trei tabere se conturează la summitul de la Dublin
Liderii Uniunii Europene au început vineri, la Dublin, un summit în cadrul căruia unul dintre cele mai importante subiecte de discuție este reprezentarea Europei în negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina.
Deși statele europene sunt de acord că nu pot fi excluse de la discuțiile privind viitorul conflictului, divergențele apar atunci când vine vorba despre persoana care ar trebui să vorbească în numele întregului continent.
Potrivit unei analize publicate de Politico, liderii europeni sunt împărțiți în cel puțin trei tabere, fiecare susținând o variantă diferită de reprezentare.
Discuțiile au loc într-un moment în care administrația președintelui american Donald Trump încearcă să avanseze negocierile pentru încheierea războiului, iar Europa se teme că deciziile privind securitatea continentului ar putea fi luate fără participarea sa directă.
Prima tabără susține desemnarea președintelui Consiliului European, António Costa, drept reprezentant al Uniunii Europene.
Acesta beneficiază de cea mai largă susținere în rândul statelor membre, inclusiv datorită funcției pe care o ocupă, care îi oferă un mandat instituțional pentru a reprezenta liderii europeni.
Premierul Estoniei, Kristen Michal, s-a numărat printre primii susținători declarați ai acestei variante.
El a argumentat că mandatul lui Costa provine direct de la Consiliul European, ceea ce îl face responsabil în fața statelor membre.
Premierul italian Giorgia Meloni nu a formulat obiecții față de această posibilitate, iar liderii din Luxemburg și Polonia și-au exprimat, de asemenea, sprijinul.
A doua tabără este reprezentată în principal de Franța și Germania, care nu doresc să renunțe la propriul rol în negocierile privind viitorul Ucrainei. Cancelarul german Friedrich Merz a apărat formatul E3, în care Germania, Franța și Marea Britanie colaborează în chestiunile de securitate europeană.
Merz a transmis că nu vede niciun motiv pentru abandonarea actualului format de cooperare, menționând că cele trei state lucrează deja împreună cu Italia și Polonia.
Parisul are, la rândul său, argumente pentru menținerea unui rol distinct în negocieri, Franța fiind membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU și singurul stat european care deține un arsenal nuclear independent.
A treia variantă o are în centru pe șefa diplomației europene, Kaja Kallas. Deși funcția sa ar face-o o alegere firească pentru reprezentarea intereselor externe ale Uniunii, candidatura acesteia provoacă controverse în rândul unor diplomați europeni.
Poziția fermă adoptată de Kallas față de Rusia îi determină pe unii oficiali să considere că Moscova ar putea refuza să o accepte drept interlocutor.
Alții susțin însă că tocmai această atitudine ar putea reprezenta un avantaj, întrucât Europa nu ar trebui să își aleagă reprezentantul în funcție de preferințele Kremlinului.
Disputa are loc în contextul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut în repetate rânduri ca Europa să participe direct și constant la negocierile privind viitorul țării sale.
El avertizează că discuțiile dintre Washington și Moscova nu privesc exclusiv securitatea Ucrainei, ci pot influența întreaga arhitectură de securitate europeană.
În paralel, emisarul american Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump, s-au întâlnit cu Vladimir Putin la Moscova, iar ulterior au ajuns la Dublin pentru discuții cu Zelenski.
Reprezentanții americani au transmis că Europa va participa la următoarea rundă de negocieri.
Anterior, discuțiile dintre delegațiile americană, rusă și ucraineană desfășurate la Abu Dhabi nu au produs
un acord privind încetarea focului. Principalele divergențe legate de teritorii și de viitoarele garanții de securitate pentru Ucraina rămân nerezolvate.
În acest context, premierul irlandez Micheál Martin a cerut clarificarea cât mai rapidă a formulei de reprezentare europeană, apreciind că o decizie ar trebui luată în următoarele una-două săptămâni.
Potrivit Politico, liderii europeni nu sunt așteptați să numească oficial un negociator în cadrul reuniunii de vineri, însă discuțiile ar putea conduce la o înțelegere mai clară privind modul în care Europa va fi reprezentată.
Summitul de la Dublin fusese programat inițial pentru discuții despre inteligența artificială și competitivitatea europeană.
Disputa privind reprezentarea în negocierile pentru Ucraina a ajuns însă să domine agenda reuniunii, evidențiind dificultatea statelor membre de a stabili o voce comună în politica externă.
