România începe anul cu un paradox care ridică sprâncene și aprinde spiritele: în timp ce Guvernul anunță reducerea cu 10% a anvelopei salariale în 2026, instituțiile publice au deschis larg porțile angajărilor. Peste 1.500 de posturi au fost scoase la concurs doar din ianuarie și până acum, într-un ritm care contrazice frontal discursul despre tăieri și disciplină bugetară.
Iașul, în prima linie a angajărilor
Dacă Bucureștiul conduce detașat clasamentul, cu 255 de posturi disponibile, surpriza vine din teritoriu. Iașul ocupă un loc fruntaș, cu 48 de posturi scoase la concurs, depășind multe alte municipii importante și confirmând rolul său de pol administrativ și instituțional al Moldovei.
În clasament mai apar: Timișoara – 63 de posturi, Ploiești – 59, Brașov – 54, Cluj-Napoca – 52, Constanța – 52, Iași – 48.
La polul opus, orașe precum Drobeta Turnu Severin (9 posturi), Călărași (10), Focșani (10) sau Brăila (11) abia reușesc să adune câteva poziții vacante.
Diferențele regionale sunt evidente, iar administrația centrală și marile centre universitare rămân principalii poli de atracție pentru noile angajări.
Cele mai multe recrutări vizează poziții cu nivel mediu de pregătire, în regim full-time, la sediu. Nu vorbim despre funcții spectaculoase, ci despre rotițele esențiale care țin în mișcare aparatul public.
Se caută șoferi de microbuz școlar, autosanitară sau pentru salubrizare, șefi de serviciu în diverse instituții, îngrijitori și muncitori calificați, personal medical, referenți și funcționari administrative.
Există și 270 de posturi pe durată determinată, pentru proiecte cu termen limitat – un semnal că unele instituții încearcă să-și consolideze echipele fără angajamente pe termen foarte lung.
Un detaliu care alimentează suspiciuni: niciun anunț de angajare la stat nu afișează salariul. Zero transparență.
În mediul privat, aproximativ 40% dintre anunțuri includ informații salariale. La stat, însă, nivelul remunerației rămâne un mister până în fazele avansate ale concursului.
În contextul în care Guvernul anunță pentru 2026 reducerea cu 10% a anvelopei salariale, incertitudinea planează asupra sistemului: vor urma concedieri? Vor fi tăiate sporuri? Se vor reduce salarii? Sau vom vedea o combinație dură a tuturor acestor măsuri?
Datele oficiale arată că, la final de noiembrie, în administrația centrală erau ocupate 815.556 de posturi, iar la nivelul întregului sistem public – aproape 1,3 milioane.
Citește și Peste 500 de firme din România au deschis dosare de insolvență în luna ianuarie
Cele mai mari structuri rămân Ministerul Educației, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Finanțelor, Ministerul Sănătății.
În prezent, pe platformele de recrutare sunt active peste 500 de job-uri la stat, aproape 24.000 în mediul privat și încă 5.000 dedicate candidaților fără studii superioare.
Pentru Iași, aceste 48 de posturi reprezintă o gură de oxigen pentru cei care caută stabilitate într-un climat economic incert. Însă, la nivel național, imaginea este contradictorie: statul angajează într-un ritm accelerat, în timp ce discursul oficial vorbește despre austeritate și reducerea cheltuielilor.
