România închide 2025 cu dezechilibre externe în creștere: deficitul de cont curent și datoria externă ating noi maxime
Banca Națională a României (BNR) a publicat luni datele privind balanța de plăți și datoria externă pentru luna decembrie 2025, confirmând deteriorarea poziției externe a economiei românești, în contextul unor dezechilibre persistente între importuri și exporturi și al creșterii nevoii de finanțare din exterior.
Potrivit instituției, contul curent al balanței de plăți a înregistrat în 2025 un deficit de 30,127 miliarde euro, în creștere față de nivelul de 28,853 miliarde euro consemnat în anul precedent. Evoluția reflectă în principal majorarea deficitului veniturilor primare și reducerea excedentului veniturilor secundare, în timp ce balanța bunurilor și cea a serviciilor au avut evoluții relativ mai favorabile.
Un element pozitiv este dinamica investițiilor directe ale nerezidenților, care au ajuns la 8,153 miliarde euro în 2025, semnificativ peste nivelul de 5,602 miliarde euro din 2024. Din total, participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au reprezentat peste 6,1 miliarde euro, iar creditele intragrup aproape 2 miliarde euro.
CITESTE SI: Piața monetară s-a adaptat la nivelul scăzut al lichidității
Chiar și în aceste condiții, fluxurile de capital nu au fost suficiente pentru a compensa integral deficitul extern, ceea ce a menținut presiunea asupra finanțării economiei și asupra datoriei externe.
Datele BNR arată că, datoria externă totală a României a crescut în 2025 cu 23,837 miliarde euro, până la 227,347 miliarde euro la finalul anului. Componenta pe termen lung a reprezentat aproape 79% din total (179,431 miliarde euro), în timp ce datoria pe termen scurt a ajuns la 47,916 miliarde euro.
Indicatorii de sustenabilitate rămân, totuși, relativ stabili: gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare s-a situat la 104,8% la sfârșitul lui 2025, ușor peste nivelul din anul anterior.
Economiștii avertizează că problema majoră nu este neapărat nivelul datoriei, ci modul în care aceasta este utilizată și costurile de finanțare. Lipsa unei strategii coerente privind deficitul bugetar și gestionarea datoriei ar putea reduce atractivitatea României pentru investitori și ar putea îngusta spațiul de finanțare în viitor.
Deficitul de cont curent ridicat indică, structural, că economia românească consumă mai mult decât produce pentru piețele externe și depinde de capital străin pentru a susține creșterea economică, o vulnerabilitate semnalată frecvent în analizele macroeconomice recente.
Evoluțiile din 2025 confirmă tendința ultimilor ani: creșterea economică este însoțită de dezechilibre externe persistente. În lipsa unor corecții prin exporturi mai competitive, consolidare fiscală și investiții productive, presiunile asupra contului curent și datoriei externe ar putea continua și în 2026.
