Asociația Energia Inteligentă: România are rafinării, dar importă tot mai mulți carburanți. Factura deficitului petrolier a ajuns la 2,52 miliarde de euro
România a ajuns într-o situație paradoxală pe piața energetică: deține importante capacități de rafinare, dar în prima jumătate a anului 2026 a importat masiv produse petroliere rafinate. Datele analizate de Asociația Energia Inteligentă, pe baza informațiilor furnizate de Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), arată că deficitul cumulat la țiței și produse petroliere a ajuns la aproximativ 2,524 miliarde de euro în primele șase luni ale anului, față de 1,783 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025.
Este o deteriorare de aproximativ 741 de milioane de euro, ceea ce înseamnă o creștere cu 41,6% a deficitului pentru cele două categorii analizate.
Cifra devine însă mai interesantă atunci când cele două componente sunt analizate separat. România și-a redus deficitul la țiței cu aproximativ 229,7 milioane de euro, însă în același timp balanța comercială pentru produsele petroliere rafinate s-a deteriorat cu aproape 971 de milioane de euro.
Mai exact, România a trecut la produsele petroliere rafinate de la un excedent de aproximativ 380,6 milioane de euro în primul semestru din 2025 la un deficit de 590,3 milioane de euro în primele șase luni din 2026.
Aici se află, potrivit analizei Asociației Energia Inteligentă, problema majoră: nu doar că România importă țiței pentru a-și alimenta rafinăriile, ci a început să importe tot mai mult și produsul finit.
În primele șase luni ale anului, importurile de produse petroliere rafinate au fost de aproximativ 1,62 miliarde de euro, în timp ce exporturile au ajuns la numai 1,03 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, exporturile au acoperit aproximativ 64% din valoarea importurilor.
CITESTE SI: Carburanții s-au scumpit din nou. Benzina se apropie de 10 lei, iar motorina trece de 10,30 lei pe litru
Situația este cu atât mai relevantă cu cât România dispune de capacități importante de rafinare. Petromidia are o capacitate de aproximativ 5 milioane de tone pe an, Petrobrazi aproximativ 4,5 milioane de tone, iar Petrotel aproximativ 2,4-2,7 milioane de tone. Capacitatea instalată nu înseamnă însă că toate aceste instalații sunt permanent disponibile pentru producție.
În 2026, sistemul românesc de rafinare a fost afectat de indisponibilitatea unor capacități importante. Petrotel a fost scoasă din circuit în contextul sancțiunilor aplicate companiei Lukoil, iar Petromidia a intrat într-o perioadă de revizie programată. Când mai multe capacități importante sunt indisponibile în același timp, necesarul pieței interne trebuie acoperit prin importuri.
Iar importul produsului finit înseamnă mai mult decât plata combustibilului. În prețul acestuia intră costurile rafinării din străinătate, transportul, asigurarea, costurile logistice și marjele comerciale. O parte din valoarea care ar putea fi creată în România ajunge astfel să fie realizată în alte economii.
Problema are și o dimensiune de securitate energetică. În cazul unei perturbări majore a rutelor internaționale de transport sau al unor noi tensiuni geopolitice, dependența de importuri de produse finite poate deveni o vulnerabilitate suplimentară.
În același timp, prețul combustibililor are efecte în aproape întreaga economie. Motorina este utilizată în transport, agricultură, industrie și construcții, iar majorarea costurilor de transport se poate regăsi ulterior în prețul alimentelor și al altor produse.
Asociația Energia Inteligentă atrage atenția că situația nu poate fi explicată exclusiv prin evoluția prețului petrolului sau prin contextul geopolitic. Datele arată că deficitul la țiței s-a îmbunătățit, în timp ce deteriorarea majoră a apărut tocmai la produsele rafinate.
Un alt indicator îngrijorător este evoluția producției interne de țiței. Potrivit analizei citate, în primul trimestru din 2026 producția internă a scăzut cu 8,3% față de aceeași perioadă a anului trecut.
România ajunge astfel într-o situație în care importă materie primă, dar începe să importe într-o măsură tot mai mare și produsul finit. În loc ca o parte cât mai mare din valoarea adăugată să fie creată în interiorul țării prin rafinare și export, aceasta este transferată către producătorii externi.
Pentru autorități, problema ridică mai multe întrebări: câtă capacitate de rafinare este efectiv disponibilă, ce rezerve de produse finite există, cât de bine sunt coordonate perioadele de revizie ale rafinăriilor și cât de vulnerabilă este România în cazul unei întreruperi a principalelor rute de aprovizionare.
Asociația Energia Inteligentă propune, printre altele, stabilirea unei capacități minime funcționale de rafinare, o coordonare mai bună a reviziilor, constituirea unor rezerve de produse finite și o monitorizare mai transparentă a producției, importurilor, exporturilor și stocurilor.
Datele pentru primele șase luni din 2026 reprezintă, prin urmare, mai mult decât o simplă statistică privind comerțul exterior. Ele indică o schimbare importantă în poziția României pe piața produselor petroliere: de la un excedent la produsele rafinate în prima jumătate a anului trecut, țara a ajuns la deficit în aceeași perioadă din 2026.
Iar aceasta este partea paradoxală a situației: România are rafinării, are infrastructură petrolieră și are acces la Marea Neagră, dar ajunge să plătească tot mai mult pentru carburanți produși în afara țării.
