Controverse privind plafonarea energiei: între sprijin pentru populație și acuzații de transfer masiv de bani către privați
Milionarul clujean, Darius Mîrza reaprinde dezbaterea privind mecanismele de plafonare a prețurilor la energie din România, sugerând existența unui sistem prin care sume semnificative ar fi fost direcționate către companii private din sector.
Potrivit acestuia, schema de plafonare implementată în ultimii ani ar fi permis furnizorilor privați să încaseze diferențe consistente între costul real de producție al energiei și prețul final suportat de consumatori, diferențe acoperite de stat. În unele cazuri, susține el, statul ar fi compensat chiar și peste un leu per kilowatt-oră, în condițiile în care energia produsă intern, în special de companii precum Hidroelectrica sau centrala nucleară de la Cernavodă Nuclear Power Plant, ar avea costuri mult mai reduse, estimate între 15 și 20 de bani/kWh.
„Au găsit formula cum să ajungă legal, cu acte în ordine, banii către privați, către băieți inteligenți din energie și ce au făcut. Au plafonat prețurile și ei au suportat câteodată 60 de bani, 80 de bani și peste un leu au suportat per kilowatt statul român. Mai mult de atâta, gândiți-vă că au avut contracte super blindate făcute de privați cu statul, cu super mari penalități, încă mai au 10 miliarde de plătit către ei și practic așa, ei până în momentul de față au cam 40 de miliarde, asta înseamnă cam 8 miliarde de euro de dat. Statul, el a produs curentul, cu Cernavodă și cu Hidroelectrica și așa mai departe, majoritatea curentului, puțin aia cu eolene. Crentul este produs de stat și, practic, ei produc cu 15-20 de bani și au decontat la privati între 60 de bani și peste un leu și ceva, pe fiecare kilovat. Direct statul a plătit către firmele private, cu acte în regulă, cu toate lucrurile în regulă. Nimeni n-a mai negociat nimic și, practic, privații, timp de 5 ani de zile, au devenit cei mai bogați”, a spus Darius Mirza la Podcastul Horia Nasra Show.
Acest model a fost introdus în contextul crizei energetice europene declanșate după 2021, când prețurile au explodat pe fondul tensiunilor geopolitice și al reducerii livrărilor de gaze. Guvernul României, aliniat la măsurile europene, a decis plafonarea prețurilor pentru consumatori și compensarea diferențelor către furnizori, pentru a evita un șoc social major.
Totuși, criticii sistemului susțin că mecanismul a fost prost calibrat și a favorizat furnizorii, nu producătorii sau consumatorii. În practică, furnizorii cumpărau energie la prețuri variabile și o vindeau la tarife plafonate, diferența fiind decontată de stat. În lipsa unor renegocieri ferme sau a unor limite stricte, aceste deconturi au ajuns la miliarde de euro.
CITESTE SI: România se împrumută masiv pentru investiții în producția și transportul de energie și gaze naturale
Datele publice confirmă parțial amploarea fenomenului. Statul român a acumulat întârzieri semnificative la plata compensațiilor către furnizori, iar suma totală solicitată de aceștia a depășit 40 de miliarde de lei în anumite etape. Instituții precum Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Ministerul Energiei au fost nevoite să verifice și să valideze aceste cereri, procesul fiind adesea criticat pentru lipsa de transparență.
„Oamenii, numai oligarhii și mogulii ăștia din Rusia și de unde se mai povestește la egalitate cu ei, au devenit o superputere în stare să cumpere orice, de la ziare, de la media, de la orice pe lume asta. Ei manipulează și, de fapt, ei controlează tot, fraților. Guverne absolut tot, tot, tot și numai directivele lor se pun în practică’, a adaugat Darius Mirza
Pe de altă parte, experții din domeniu atrag atenția că afirmațiile privind „profituri uriașe garantate” trebuie nuanțate. Furnizorii nu sunt întotdeauna și producători, iar volatilitatea pieței i-a expus și la riscuri semnificative. În plus, schema de plafonare a fost concepută ca o măsură de urgență, nu ca un mecanism de piață sustenabil.
Un element nou în dezbatere îl reprezintă presiunea tot mai mare pentru reformarea sistemului energetic. România discută tranziția către contracte bilaterale mai transparente, dezvoltarea piețelor centralizate și reducerea dependenței de schemele de compensare. De asemenea, fondurile europene din PNRR sunt direcționate către investiții în energie regenerabilă și modernizarea rețelelor, ceea ce ar putea reduce pe termen mediu distorsiunile actuale.
În paralel, crește interesul pentru rolul producătorilor de stat, care generează o mare parte din energia internă la costuri relativ scăzute. Listarea parțială a Hidroelectrica și performanțele sale financiare au readus în discuție dacă statul ar trebui să joace un rol mai activ în stabilirea prețurilor sau în furnizarea directă către consumatori.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
