România între consolidare fiscală și relansare economică: direcțiile programului propus de Eugen Tomac

România între consolidare fiscală și relansare economică: direcțiile programului propus de Eugen Tomac

Programul prezentat de Eugen Tomac conturează o viziune de politică economică axată pe trei direcții majore: consolidarea capitalului autohton și a disciplinei fiscale, modernizarea structurală a statului și accelerarea investițiilor strategice în energie și resurse critice. În ansamblu, documentul încearcă să răspundă unui context macroeconomic tensionat, caracterizat de creștere economică slabă, inflație ridicată, deficit bugetar mare și costuri de finanțare ridicate.

În plan economic, accentul cade pe „capital românesc productiv” și predictibilitate fiscală. Sunt propuse instrumente precum scoringul fiscal al contribuabililor, extinderea precompletării declarațiilor pentru PFA și instituirea unui dialog stabil cu mediul de afaceri, cu reguli clare privind stabilitatea legislației fiscale. Logica acestor măsuri este reducerea incertitudinii și a costurilor de conformare, într-o economie în care volatilitatea fiscală este percepută ca un factor de frânare a investițiilor.

Un element central este reforma companiilor de stat. Programul propune audit extern, clasificare pe ratinguri de performanță și decizii explicite de restructurare, listare sau lichidare pentru entitățile cu pierderi cronice. De asemenea, sunt vizate măsuri de guvernanță corporativă mai strictă, inclusiv eliminarea unor bonusuri considerate nejustificate. Direcția generală este de profesionalizare și reducere a poverii financiare asupra bugetului public.

Pe dimensiunea finanțelor publice, se propune consolidarea ANAF, digitalizarea extinsă (SAF-T, e-Factura), introducerea de mecanisme de integritate și întărirea capacității de prognoză bugetară. Obiectivul implicit este reducerea deficitului și a gap-ului de TVA, în condițiile în care România se confruntă cu unul dintre cele mai ridicate deficite din UE și o datorie publică în creștere accelerată.

CITESTE SI: Eugen Tomac mesaj către PNL: „Renunțați la demagogie!”

Componenta energetică este una dintre cele mai dezvoltate. Programul mizează pe mix energetic diversificat (nuclear, gaze, regenerabile), pe finalizarea marilor proiecte strategice (Cernavodă, Neptun Deep, centrale pe gaz) și pe extinderea capacităților de stocare și rețea. În paralel, sunt introduse măsuri sociale de protecție pentru consumatorii vulnerabili și mecanisme de susținere a eficienței energetice. România este poziționată ca potențial hub regional energetic, inclusiv prin Coridorul Vertical și proiecte offshore în Marea Neagră.

Pe termen lung, documentul propune reforme structurale în zone precum piețele de capital, reindustrializare, materii prime critice și strategia pentru IMM-uri. Se urmărește dezvoltarea unei economii mai integrate în lanțurile europene de valoare, cu accent pe listări bursiere, inovare și reducerea suprareglementării.

În esență, programul încearcă să combine stabilizarea macroeconomică pe termen scurt cu o agendă de transformare structurală pe termen mediu și lung. Coerența sa depinde însă de capacitatea administrativă de implementare și de menținerea disciplinei fiscale într-un context economic deja tensionat.