Costel Alexe acuză PSD că este cancerul sănătății din România după ce a pierdut miliarde de euro din PNRR pentru spitale: „Iașul și Moldova au fost sacrificate…Alexandru Rogobete este un impostor”
Președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, a lansat un atac extrem de dur la adresa PSD și a modului în care Ministerul Sănătății a gestionat, în ultimii ani, fondurile europene destinate infrastructurii medicale. Alexe susține că România a pierdut o parte importantă din banii alocați inițial prin PNRR pentru spitale, iar Iașul a fost dezavantajat prin modul în care au fost evaluate proiectele.
În centrul discursului său se află Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară de la Miroslava și Spitalul de Boli Respiratorii de la Bucium.
La o zi după închiderea oficială a PNRR, șeful administrației județene ieșene a făcut o radiografie extrem de critică a modului în care au fost gestionate fondurile europene pentru sănătate, acuzând Ministerul Sănătății că a ratat o oportunitate istorică de a schimba infrastructura medicală din România.
Costel Alexe susține că în 2022, când Ministerul Sănătății a anunțat proiectele care urmau să primească finanțare prin PNRR, România avea la dispoziție aproximativ 2,8 miliarde de euro pentru investițiile în sănătate, iar pe lista proiectelor care puteau beneficia de finanțare se afla și Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară de la Miroslava.
În discursul său, Alexe a criticat în termeni extrem de duri modul în care Ministerul Sănătății a gestionat această finanțare, îndreptându-și atacul în special către foștii miniștri Alexandru Rafila și Alexandru Rogobete.
„Partidul Social Democrat este cancerul sănătății și societății românești… Ministerul Sănătății, sub conducerea lui Alexandru Rafila și mai ales a acestui impostor, Alexandru Rogobete, a reușit să piardă 55% din banii alocați din PNRR.”, a afirmat Costel Alexe, calificând această formulare drept o metaforă prin care dorește să descrie ceea ce consideră a fi eșecul administrației PSD în domeniul sănătății.
Institutul Inimii de la Miroslava, în centrul disputei
Una dintre principalele nemulțumiri ale președintelui CJ Iași vizează faptul că Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară de la Miroslava nu a fost inclus în lista finală a proiectelor finanțate prin PNRR.
Alexe susține că proiectul era într-un stadiu avansat de pregătire și că administrația județeană a făcut demersuri pentru a sprijini Ministerul Sănătății.
Consiliul Județean Iași, Institutul de Boli Cardiovasculare din Copou și Ministerul Sănătății au încheiat un parteneriat, iar Primăria Miroslava a pus la dispoziție terenul pentru viitoarea unitate medicală.
Potrivit lui Alexe, documentația tehnică a proiectului a fost pregătită într-un timp foarte scurt. „În martie 2022 a fost recepționat SF-ul și indicatorii tehnico-economici, iar în septembrie 2022 s-a semnat și autorizația de construire”, a afirmat președintele CJ Iași.
În opinia sa, faptul că Institutul Cardiovascular nu a primit finanțarea PNRR reprezintă una dintre cele mai mari pierderi pentru sistemul medical din Moldova.
Costel Alexe susține că proiectul de la Miroslava ar fi fost depunctat cu 15 puncte în procesul de evaluare, unul dintre motive fiind existența proiectului Spitalului Regional de Urgență Iași.
Argumentul invocat de autoritățile centrale ar fi fost că Iașul beneficiază deja de un proiect major de infrastructură medicală.
Institutul Cardiovascular ar urma să deservească nu doar populația județului Iași, ci pacienți din întreaga regiune a Moldovei și inclusiv din Republica Moldova. „Astăzi pacienți din întreaga Moldovă și de peste Prut ajung să fie tratați în spitalele ieșene”, a afirmat președintele CJ.
În viziunea sa, faptul că Iașul urma să beneficieze de Spitalul Regional de Urgență nu putea reprezenta un argument suficient pentru eliminarea unui proiect destinat unei specialități medicale distincte.
De la 2,8 miliarde de euro la aproximativ 1,2 miliarde
O altă temă centrală a declarațiilor lui Costel Alexe o reprezintă diminuarea succesivă a finanțării disponibile pentru componenta de sănătate a PNRR.
Potrivit cifrelor prezentate de acesta, suma inițială de aproximativ 2,8 miliarde de euro ar fi fost redusă, după renegocierile succesive ale PNRR, la aproximativ 2,1 miliarde de euro, apoi la 1,4 miliarde de euro, iar în final la aproximativ 1,2 miliarde de euro, reprezentând granturi și împrumuturi.
Alexe susține că România a ajuns astfel să piardă o parte considerabilă din banii care puteau fi investiți în infrastructura medicală.
Datele oficiale europene confirmă că, în forma inițială a PNRR, România avea prevăzute aproximativ 2 miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii spitalicești, investiția fiind una dintre componentele majore ale planului de redresare.
Doar opt spitale au rămas în program, iar șapte au ajuns la final
Una dintre afirmațiile centrale ale lui Costel Alexe este că, la finalul PNRR, România a rămas cu doar opt proiecte spitalicești finanțate prin această componentă, dintre care șapte ajunseseră la un stadiu foarte avansat sau erau finalizate.
Această cifră trebuie însă nuanțată: Ministerul Sănătății anunța în luna iulie că șapte dintre cele opt spitale finanțate prin PNRR aveau un grad de execuție cuprins între 91% și 100%, în timp ce proiectul Spitalului Județean de Urgență Constanța – Mama și Copilul avea un grad de execuție de aproximativ 69%.
În același timp, la 28 august, Ministerul Sănătății anunța o rată de absorbție de 91% pentru fondurile europene din PNRR gestionate de minister.
Prin urmare, disputa nu este doar despre câți bani au fost efectiv absorbiți, ci mai ales despre cât de mult a fost redusă anvelopa financiară pentru spitale și ce proiecte au fost eliminate sau mutate către alte surse de finanțare.
Costel Alexe a acuzat Ministerul Sănătății că a fost nevoit să mute o serie de proiecte din PNRR pe alte programe de finanțare.
Un exemplu invocat este Spitalul de Boli Respiratorii de la Bucium, proiect susținut de administrația județeană ieșeană.
Potrivit lui Alexe, proiectul are autorizație de construire, iar procedura de achiziție pentru constructor a fost pregătită.
„Din acești 2 miliarde de euro din Programul de Sănătate, Ministerul Sănătății ar fi trebuit să construiască alte spitale”, a afirmat șeful CJ Iași, susținând că proiectele eliminate din PNRR au ajuns să concureze pentru aceleași surse alternative de finanțare cu alte investiții care ar fi trebuit să fie finanțate separat.
În 2023, chiar fostul premier Marcel Ciolacu explica faptul că unele proiecte spitalicești au fost scoase din PNRR deoarece nu aveau suficiente elemente de maturitate, urmând să fie căutate alte surse de finanțare.
În acest context, Alexe cere Ministerului Sănătății să prezinte un plan concret pentru Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară.
Întrebarea este simplă: de unde vor veni banii pentru construcția spitalului? Președintele CJ Iași subliniază că institutul ține de Ministerul Sănătății și că administrația județeană nu poate construi singură o asemenea investiție.
„Ce face sau care este planul Ministerului Sănătății pentru Iași și pentru Moldova?”, a întrebat Alexe.
El a cerut explicații și în legătură cu proiectele depuse de administrațiile locale la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și care, susține acesta, așteaptă de ani de zile să intre în evaluare.
Discursul lui Costel Alexe a depășit însă disputa strict politică. Președintele CJ Iași a pus problema infrastructurii medicale din Moldova în context regional.
El susține că Iașul este un centru medical pentru întreaga regiune și că spitalele ieșene tratează pacienți din județele Moldovei, dar și din Republica Moldova. În aceste condiții, argumentul administrației județene este că investițiile în infrastructura medicală ieșeană nu trebuie privite doar ca proiecte locale.
„Un milion de cetățeni ai Republicii Moldova cu pașaport sau cu cetățenie românească sunt tratați tot în spitalele din Iași sau din regiunea Moldovei”, a afirmat Alexe.
El a acuzat Ministerul Sănătății că a adâncit diferențele dintre infrastructura medicală din Moldova și cea din alte regiuni ale țării.
Atacul lui Alexe: „Nu poți să-l acuzi pe Bolojan că a pierdut banii”
O parte importantă a discursului a fost dedicată și responsabilității politice. Costel Alexe susține că nu poate fi transferată responsabilitatea pentru banii PNRR pierduți asupra actualului premier Ilie Bolojan, deoarece deciziile privind proiectele și implementarea PNRR în sănătate au fost luate în perioada în care Ministerul Sănătății a fost condus de Alexandru Rafila, iar Alexandru Rogobete a avut responsabilități importante în gestionarea componentei PNRR.
„Nu poți să-l acuzi pe Ilie Bolojan că a pierdut banii din PNRR pe sănătate, când, practic, tu, Alexandru Rafila și Alexandru Rogobete, sunteți cei care ați păstorit bugetele astea timp de cinci ani”, a declarat Alexe.
Declarațiile președintelui CJ Iași vin într-un moment în care problema spitalelor din Iași a devenit din nou una dintre principalele teme de confruntare politică locală.
Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară de la Miroslava este un proiect cu o miză majoră pentru Iași, iar eliminarea sa din finanțarea PNRR a generat în ultimii ani acuzații reciproce între administrația locală și reprezentanții Ministerului Sănătății.
Fostul ministru Alexandru Rogobete a susținut, la rândul său, că proiectul ieșean nu a fost finanțat inclusiv din cauza costurilor estimate, afirmând că prețul pe metrul pătrat prevăzut în proiectul de la Iași era mult mai mare decât în cazul unor proiecte similare, precum cel de la Târgu Mureș.
Așadar, există două versiuni radical diferite asupra motivului pentru care Institutul Cardiovascular de la Miroslava nu a primit finanțarea PNRR.
Dincolo de disputa dintre PSD și PNL, rămâne problema concretă a pacienților. Institutul de Boli Cardiovasculare din Copou funcționează de decenii într-o infrastructură considerată improprie pentru nevoile actuale ale unui centru medical de asemenea importanță. Proiectul unui nou institut la Miroslava trebuia să ofere o alternativă modernă.
„PNRR a reprezentat o oportunitate majoră pentru România de a finanța infrastructura medicală. O parte dintre proiectele selectate au ajuns pe șantiere, iar Ministerul Sănătății susține că investițiile au fost accelerate în ultima perioadă. Întrebarea mea este către statul român si către toate autoritățile competente. Cine răspunde pentru efectiv subminarea economiei naționale? Iertați-mă că, practic, banii erau constituiți venituri la bugetul de stat pentru această incompetență crasă. Pentru că, acesta este un prejudiciu. Avem cel puțin un prejudiciu din mai multe miliarde de euro, pentru care astăzi, din păcate, nu răspunde nimeni. În schimb, cei vinovați, în speța, Alexandru Rocobete, dă lecții de deontologie, profesionale și administrativă pe rețele de socializare”, a adăugat Costel Alexe.
Pentru știri actualizate în timp real, urmăriți pagina noastră de Facebook
