România se pregătește pentru următorii 20 de ani de război și crize de securitate? CSAT aprobă reînarmarea Armatei și vrea mai multe trupe SUA
România intră într-o nouă etapă a politicii sale de apărare. CSAT a aprobat planul de înzestrare pentru perioada 2027-2036 și programul de transformare a Armatei până în 2044. În paralel, Bucureștiul transmite Washingtonului că își dorește o prezență militară americană consolidată pe teritoriul țării.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării, reunit luni, 7 septembrie, la Palatul Cotroceni, sub conducerea președintelui Nicușor Dan, a luat decizii care pot defini politica de securitate a României pentru următoarele două decenii.
În centrul discuțiilor s-au aflat modernizarea Armatei, creșterea capacității de luptă, dezvoltarea industriei naționale de apărare și adaptarea structurii militare la noul context geopolitic.
România își planifică înzestrarea pentru următorii 10 ani
Una dintre principalele decizii ale CSAT a fost aprobarea Planului de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2027-2036.
Documentul stabilește cadrul în care vor fi prioritizate investițiile militare în următorul deceniu și urmărește corelarea necesităților operaționale cu resursele financiare disponibile.
Obiectivul este consolidarea capabilităților existente, dar și dezvoltarea unora noi, care să fie mai flexibile, mobile și adaptate noilor tipuri de amenințări.
În termeni concreți, România își pregătește Armata pentru un mediu de securitate în care capacitatea de reacție rapidă, mobilitatea, apărarea antiaeriană, supravegherea și interoperabilitatea cu forțele NATO devin tot mai importante.
5% din PIB pentru apărare până în 2035
Planul vine într-un moment în care România trebuie să își asume și costurile financiare ale noii arhitecturi de securitate.
La Summitul NATO de la Haga din 2025, România s-a angajat ca până în 2035 să ajungă la o alocare de 5% din PIB pentru apărare și domenii asociate. Din această sumă, 3,5% din PIB ar urma să fie destinat cheltuielilor propriu-zise pentru apărare, în timp ce 1,5% reprezintă cheltuieli asociate acestui domeniu.
CITESTE SI: CSAT a aprobat participarea a aproape 8.000 de militari și polițiști români la misiuni externe în 2027
Este o schimbare majoră de perspectivă pentru bugetul României. Pe măsură ce aceste alocări cresc, statul va dispune de resurse mult mai importante pentru achiziția de tehnică militară, infrastructură, muniție, mentenanță și pregătirea militarilor.
CSAT pune însă accent și pe o altă componentă: industria națională de apărare. Creșterea cheltuielilor militare poate reprezenta o oportunitate pentru relansarea unor capacități industriale românești și pentru dezvoltarea unor noi linii de producție.
România urmărește atragerea de tehnologii și know-how prin colaborarea cu mari companii internaționale din domeniul apărării.
Miza este importantă: banii destinați apărării să nu însemne exclusiv achiziții de echipamente din străinătate, ci să genereze și producție, locuri de muncă, transfer tehnologic și capacități industriale pe teritoriul României.
Armata României, proiectată până în 2044
CSAT a aprobat și Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2044. Este, practic, o strategie pe termen lung pentru transformarea structurii de forțe a României.
Programul transpune recomandările Analizei Strategice a Apărării aprobate în 2025 și pornește de la necesitatea creșterii capacității de descurajare și apărare.
Autoritățile subliniază că nu este suficientă achiziția de echipamente moderne. Armata trebuie să dispună și de bani pentru operarea acestora, întreținere, muniție, infrastructură și pregătirea pentru luptă.
Cu alte cuvinte, România trebuie să își construiască nu doar o armată mai bine echipată, ci una capabilă să utilizeze permanent și eficient noile sisteme.
România se bazează în continuare pe Statele Unite
Poate cea mai importantă dimensiune strategică a ședinței CSAT a fost însă cea referitoare la prezența militară americană în România.
În condițiile în care Statele Unite își reevaluează postura militară în Europa, Bucureștiul analizează împreună cu Washingtonul viitorul prezenței trupelor și capabilităților americane în România.
Mesajul transmis de CSAT este unul fără echivoc: România consideră consolidarea posturii SUA în țara noastră o investiție strategică în securitatea națională. Prezența militară americană este considerată esențială atât pentru apărarea României, cât și pentru descurajarea amenințărilor pe Flancul Estic al NATO.
Ce înseamnă „Host Nation Support”
În paralel cu negocierile privind prezența militară americană, autoritățile române lucrează la ceea ce NATO și SUA numesc Host Nation Support, sprijinul acordat de statul-gazdă forțelor militare aliate.
România analizează în prezent ce infrastructură, facilități și capacități logistice poate pune la dispoziția forțelor americane și ce adaptări sunt necesare pentru cerințele operaționale ale acestora.
Un efort interinstituțional urmează să fundamenteze deciziile concrete care vor fi luate în perioada următoare. Prin urmare, discuția nu se limitează la numărul militarilor americani care ar putea fi prezenți în România. Miza este mai largă și vizează infrastructura militară, logistica, mobilitatea trupelor și capacitatea României de a susține rapid operațiuni aliate în regiunea Mării Negre și pe Flancul Estic.
