România are aproape 30 de milioane de euro pentru îngrășăminte, dar fermierii încă așteaptă banii. APPR cere Guvernului să se miște urgent
România are la dispoziție aproape 30 de milioane de euro din fonduri europene pentru sprijinirea fermierilor afectați de criza îngrășămintelor, însă banii nu au ajuns încă în ferme. Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști (APPR) cere autorităților să decidă urgent cum vor fi folosite fondurile și avertizează că fiecare săptămână pierdută poate însemna producții mai mici în campania agricolă 2026-2027.
Agricultorii români se află într-o situație paradoxală: Uniunea Europeană a alocat bani pentru sprijinirea fermierilor, însă România nu are încă un mecanism operațional prin care aceștia să ajungă efectiv în ferme.
Este vorba despre 29.977.500 de euro, sumă pe care APPR solicită autorităților să o transforme cât mai rapid într-un ajutor concret pentru achiziția de îngrășăminte.
Organizația susține că nu mai este timp pentru proceduri birocratice prelungite și cere public Ministerului Agriculturii și instituțiilor responsabile să anunțe mecanismul de acordare și un calendar clar al plăților.
Fermierii spun că nu mai pot aștepta
APPR avertizează că problema nu mai este una care poate fi amânată până la elaborarea unor scheme complicate de sprijin.
Fermierii iau deja decizii privind achiziția de inputuri și pregătirea campaniei agricole 2026-2027. Dacă banii vor ajunge după perioadele esențiale de fertilizare, sprijinul riscă să vină prea târziu pentru a mai influența deciziile din ferme.
În acest scenariu, agricultorii ar putea fi obligați să reducă dozele de îngrășăminte, să diminueze suprafețele cultivate sau să amâne achizițiile, cu efect direct asupra producției.
APPR atrage atenția că subfertilizarea nu este doar o problemă a fermierului. Reducerea inputurilor poate duce la diminuarea producției agricole, pierderea competitivității și creșterea vulnerabilității României în ceea ce privește securitatea alimentară.
Forumul APPR susține că a semnalat încă din luna iulie gravitatea situației și a transmis autorităților propuneri concrete.
Organizația cere ca sprijinul să fie construit astfel încât să poată fi accesat rapid și fără o nouă povară administrativă pentru fermieri.
Printre propunerile APPR se numără:
- acordarea unui ajutor direct pentru achiziția de îngrășăminte;
- criterii de eligibilitate adaptate realităților din ferme;
- recunoașterea și a achizițiilor deja efectuate;
- simplificarea procedurilor administrative;
- utilizarea datelor deja existente la APIA;
- folosirea documentelor fiscale existente;
- completarea fondurilor europene cu o contribuție de la bugetul național;
- efectuarea plăților înaintea principalelor perioade de fertilizare.
Unul dintre punctele importante ridicate de fermieri este tocmai evitarea unei situații în care sprijinul este acordat după ce deciziile tehnologice au fost deja luate.
Un ajutor plătit după fertilizare nu mai poate preveni reducerea producției. Poate doar să compenseze, parțial și cu întârziere, pierderile deja produse.
Costurile cresc, iar veniturile fermierilor rămân sub presiune
Criza îngrășămintelor vine peste o situație deja dificilă pentru agricultura românească. Fermierii se confruntă simultan cu prețuri ridicate la îngrășăminte, costuri mari de finanțare, volatilitatea prețurilor la energie și combustibili și prețuri de valorificare instabile.
La toate acestea se adaugă efectele secetei și ale recoltelor slabe din ultimii ani. În aceste condiții, capacitatea fermierilor de a finanța din surse proprii următoarea campanie este limitată. Reducerea cheltuielilor cu îngrășămintele poate părea o soluție de supraviețuire pe termen scurt, însă poate avea consecințe directe asupra producției.
APPR avertizează că agricultura românească riscă astfel să intre într-un cerc vicios: inputuri mai puține, producții mai mici, venituri mai reduse și o capacitate și mai mică de a investi în următoarea campanie.
Franța a anunțat deja măsuri. România încă discută mecanismul
APPR atrage atenția că România nu este singura țară europeană afectată de creșterea prețurilor la îngrășăminte.
Organizația indică Franța drept unul dintre statele care au anunțat deja măsuri de sprijin și susține că România trebuie să reacționeze rapid pentru ca fermierii români să nu pornească în campania agricolă cu un dezavantaj suplimentar față de competitorii europeni.
Pentru agricultori, problema nu este doar cât de mulți bani vor fi acordați, ci și când vor fi acordați. Un mecanism generos, dar pus în aplicare după încheierea perioadei de fertilizare, își pierde o mare parte din utilitate.
APPR cere bani europeni plus bani de la bugetul României
Forumul solicită ca suma europeană de aproape 30 de milioane de euro să nu fie dispersată în măsuri cu impact redus.
APPR cere ca fondurile să fie direcționate către o schemă simplă, predictibilă și ușor accesibilă, care să influențeze efectiv deciziile fermierilor din campania 2026-2027.
În plus, organizația solicită suplimentarea fondurilor europene cu bani de la bugetul național, pentru ca impactul măsurii să fie mai puternic.
Fermierii mai cer ca perioada de eligibilitate să nu îi penalizeze pe cei care au cumpărat deja îngrășăminte, întrucât aceștia au fost nevoiți să ia decizii de aprovizionare înainte ca autoritățile să stabilească mecanismul de sprijin.
Mesajul APPR către autorități este unul direct: nu este suficient ca România să aibă banii alocați de Bruxelles. Fondurile trebuie să ajungă la fermieri la momentul în care aceștia au nevoie de ele.
Întârzierea poate transforma o măsură gândită pentru prevenirea reducerii producției într-o simplă compensație acordată după ce pierderile au devenit inevitabile.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
