DIICOT cere respingerea legii care ar transforma posesia drogurilor pentru consum propriu în contravenție. Ce riscuri invocă procurorii
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) respinge ferm proiectul legislativ care prevede ca deținerea de droguri pentru consum propriu să nu mai fie sancționată penal, ci contravențional. Procurorii avertizează că inițiativa nu stabilește o limită cantitativă între consum și trafic, ar putea îngreuna anchetele și ar crea situații în care persoane suspectate de trafic să evite răspunderea penală.
Într-un punct de vedere de 20 de pagini, transmis luni, 19 octombrie, DIICOT susține că problemele proiectului nu pot fi remediate prin simple modificări de redactare, deoarece țin de concepția întregii reglementări. Instituția consideră că propunerea nu poate fi susținută nici în forma actuală, nici prin amendamente punctuale.
Inițiativa legislativă înregistrată la Senat cu numărul B544/2026 urmărește modificarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. Proiectul propune ca anumite fapte săvârșite în scopul consumului propriu, precum cumpărarea și deținerea de droguri, să fie sancționate cu amenzi contravenționale cuprinse între 1.000 și 3.000 de lei, în locul răspunderii penale prevăzute de legislația actuală.
DIICOT reclamă lipsa unei limite clare între consum și trafic
Una dintre principalele obiecții ale procurorilor este absența unui prag cantitativ care să diferențieze deținerea pentru consum personal de deținerea în scopul comercializării. Potrivit DIICOT, proiectul nu definește suficient noțiunea de „consum propriu” și nu stabilește nicio cantitate-limită.
În aceste condiții, susține instituția, aceeași faptă ar putea fi încadrată fie drept contravenție, fie drept infracțiune, în funcție de aprecierea autorităților asupra destinației drogurilor. Diferența este majoră: în cazul infracțiunilor de trafic, pedepsele pot ajunge până la 20 de ani de închisoare, în funcție de substanță și de fapta comisă.
DIICOT atrage atenția că proiectul ar transfera o parte importantă a deciziei privind încadrarea faptei de la procuror către agentul de poliție care constată situația și aplică sancțiunea contravențională. În opinia procurorilor, o asemenea procedură ar crea vulnerabilități la presiuni și corupție și ar putea afecta eficiența investigațiilor.
Procurorii avertizează asupra comenzilor de droguri din străinătate
Un alt punct criticat vizează introducerea în țară a drogurilor pentru consum propriu. Proiectul propune ca și anumite asemenea fapte să fie sancționate contravențional, iar DIICOT consideră că măsura ar putea fi exploatată în cazul comenzilor online expediate din alte state.
Potrivit instituției, în lipsa unor praguri cantitative și a unor criterii clare, persoanele prinse cu droguri primite prin colet ar putea invoca destinația pentru consum propriu. Procurorii avertizează că acest lucru ar îngreuna folosirea unor instrumente de anchetă, inclusiv livrarea supravegheată, și ar putea afecta investigarea rețelelor care distribuie droguri prin intermediul comenzilor transfrontaliere.
DIICOT susține, de asemenea, că transformarea în contravenții a unor fapte de import și export ar putea intra în contradicție cu obligațiile internaționale asumate de România în materia combaterii traficului ilicit de stupefiante.
O amendă ar putea împiedica ulterior un dosar penal
Procurorii semnalează și riscul ca o sancțiune contravențională definitivă să împiedice deschiderea ulterioară a unui dosar penal pentru aceeași faptă, chiar dacă apar probe noi care indică existența traficului.
DIICOT invocă principiul juridic ne bis in idem, potrivit căruia o persoană nu poate fi judecată sau sancționată de două ori pentru aceeași faptă. În interpretarea instituției, dacă o persoană primește o amendă contravențională definitivă pentru deținerea unei anumite cantități de droguri, descoperirea ulterioară a unor indicii că substanțele erau destinate vânzării ar putea genera dificultăți juridice în continuarea urmăririi penale pentru aceleași fapte.
Documentul mai arată că proiectul nu ar conține mecanisme suficient de clare pentru anularea unei sancțiuni contravenționale în cazul în care ancheta descoperă ulterior dovezi privind traficul.
DIICOT contestă și argumentul tratamentului pentru consumatori
Inițiativa este prezentată de susținătorii săi drept o schimbare de abordare, cu accent pe sănătatea publică și diferențierea dintre consumatori și traficanți. DIICOT consideră însă că proiectul nu asigură o legătură efectivă între sancțiune și accesul la tratament.
Potrivit observațiilor transmise, evaluarea medicală a adulților ar fi facultativă, iar participarea la programele de asistență ar depinde de consimțământul persoanei. Procurorii susțin că, fără mecanisme funcționale de evaluare și îndrumare către servicii specializate, dezincriminarea riscă să elimine răspunsul penal fără să garanteze accesul consumatorilor la sprijin medical și psihologic.
Instituția critică și lipsa unor limite clare pentru cultivarea, producerea sau prepararea substanțelor în scopul consumului propriu, precum și posibilele efecte asupra activității poliției judiciare și a laboratoarelor de analiză.
Proiectul, inițiat de trei senatori
Propunerea legislativă B544/2026 a fost inițiată de senatorii Victoria Stoiciu, neafiliată, Cristian Ghinea, de la USR, și Daniel Fenechiu, de la PNL, care și-a retras ulterior semnătura, potrivit documentelor publice. Inițiatorii au solicitat ca proiectul să fie dezbătut în procedură de urgență.
În concluzia punctului său de vedere, DIICOT cere respingerea inițiativei în forma analizată. Instituția susține că diferențierea dintre consumatori și traficanți trebuie realizată printr-un cadru juridic clar, care să permită individualizarea răspunderii, fără a slăbi instrumentele de investigare a traficului de droguri.
