Dragoș Benea invocă reforma din Republica Moldova ca exemplu pentru reorganizarea României. Modelul celor 15 Curți de Apel, punct de plecare pentru redesenarea județelor
Reorganizarea administrativ-teritorială a României ar putea merge dincolo de comasarea comunelor și a orașelor mici și ar putea ajunge inclusiv la redesenarea actualelor județe. Europarlamentarul PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al partidului care pregătește reforma, invocă experiența Republicii Moldova, unde autoritățile au avansat un proiect de reducere a numărului de primării de la 898 la 273, și consideră că organizarea teritorială a Curților de Apel din România poate reprezenta un punct de plecare pentru discuțiile privind reorganizarea județelor.
Într-o serie de mesaje publicate pe rețelele sociale, Dragoș Benea a relatat că a discutat la Bruxelles cu Alexei Buzu, secretarul general al Guvernului Republicii Moldova și unul dintre coordonatorii reformei de peste Prut. Potrivit europarlamentarului, autoritățile moldovene și-au asumat costurile politice ale reorganizării, punând în centrul schimbării digitalizarea administrației și îmbunătățirea serviciilor publice locale.
„Moldovenii şi-au asumat costurile politice inerente reorganizării teritorial-administrative, făcând din digitalizarea administrației şi a serviciilor locale coloana vertebrală a reformei. Sunt pe cale de-a reuşi! Am pus CETĂȚEANUL în centrul reformei administrativ-teritoriale!”, a transmis Benea.
Planul prezentat de Guvernul Republicii Moldova prevede reducerea numărului de primării de la 898 la 273, printr-un proces care combină amalgamarea voluntară cu intervenția normativă acolo unde comunitățile nu ajung la un acord. Pragul minim avut în vedere este de 3.000 de locuitori pentru o primărie. Până la sfârșitul lunii august 2026, sute de consilii locale adoptaseră deja decizii privind amalgamarea voluntară, iar autoritățile pregăteau etapa următoare a reorganizării.
Proiectul moldovenesc nu se limitează la primării. Guvernul de la Chișinău a propus și renunțarea la actualele 32 de raioane, care ar urma să fie înlocuite cu trei regiuni – Nord, Centru și Sud. Noua structură este pregătită pentru aplicare după alegerile locale generale din 2027. Așadar, este vorba despre o reformă aflată în implementare legislativă și administrativă, nu despre un proces deja încheiat în toate componentele sale.
Dragoș Benea consideră că experiența Republicii Moldova arată că o asemenea reformă poate fi asumată, chiar dacă presupune renunțarea la structuri administrative și la funcții politice. În opinia sa, beneficiile urmărite ar trebui să se vadă în reducerea cheltuielilor de funcționare, în resurse mai mari pentru investiții și în servicii publice mai bune.
„Mai puține cheltuieli de funcționare, mai mulți bani rămași la comunități; mai puțini aleși locali, primari și viceprimari; drumuri, infrastructură școlară și medicală mai bune; servicii și utilități pe măsura taxelor și impozitelor; capacitate administrativă și sustenabilitate financiară a primăriilor”, a enumerat europarlamentarul printre obiectivele reformei.
În ceea ce privește România, discuția ar putea ajunge și la nivelul județelor. Benea a precizat că reorganizarea acestora după modelul circumscripțiilor Curților de Apel este o temă de dezbatere, nu o decizie adoptată. În prezent, cele 15 Curți de Apel au în jurisdicție mai multe județe, ceea ce oferă un posibil reper pentru o eventuală redesenare administrativă.
„Reorganizarea la nivelul județelor, după modelul curților de apel, este un punct de plecare pentru discuții/dezbateri, nicidecum o decizie luată, mai ales în condițiile în care grupul de lucru pe care-l coordonez este la început”, a explicat acesta.
Scenariul a fost discutat public și în ultimele zile, iar în spațiul public a apărut ipoteza reducerii numărului de județe de la 41 la 15. Benea nu a prezentat însă o hartă administrativă finală și nici o listă oficială a județelor care ar urma să fie comasate. El a argumentat că, dacă un sistem cu reguli stricte, precum Justiția, funcționează cu 15 circumscripții de Curți de Apel, merită analizat dacă un model asemănător ar putea fi adaptat administrației publice locale și județene.
Europarlamentarul susține că România a rămas cu o organizare administrativ-teritorială moștenită din 1968, în timp ce alte state europene au trecut prin reforme în ultimele decenii. În viziunea sa, reorganizarea ar trebui să urmărească două obiective principale: reducerea cheltuielilor cu aparatul administrativ și creșterea calității serviciilor publice pe termen mediu și lung.
Un aspect pe care Benea îl consideră important este că reforma nu ar presupune dispariția satelor sau a localităților. Ar urma să fie reorganizate structurile administrative, nu comunitățile în sine. Cu alte cuvinte, o primărie ar putea fi desființată ca instituție de sine stătătoare și integrată într-o structură mai mare, fără ca satul respectiv să dispară de pe hartă.
„Localitățile nu vor dispărea, satul rămâne pentru că nu modificăm arhitectura administrativă consacrată de Constituție, dar pot dispărea între 15 și 18.000 de aleși locali (primari, viceprimari și consilieri)”, a afirmat coordonatorul grupului de lucru al PSD.
Pentru stabilirea localităților care ar putea fi reorganizate, PSD a prezentat șase criterii: populația și evoluția demografică, sustenabilitatea economică, capacitatea administrativă, conectivitatea, accesibilitatea serviciilor de bază și calitatea serviciilor publice locale. Pe baza acestora ar urma să fie construită o matrice de sustenabilitate, iar în fiecare județ să funcționeze un comitet de reorganizare coordonat în jurul instituției prefectului.
Benea insistă că procesul nu trebuie făcut arbitrar și că deciziile trebuie fundamentate pe date publice, consultări și evaluări ale situației fiecărei comunități. El a precizat că grupul de lucru se află încă într-o etapă de analiză și că vor fi implicate instituții precum Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării și Ministerul Muncii.
„Noi suntem încă la măsurat: un proces care nu se va realiza de pe o zi pe alta şi care va implica instituții de primă mărime în statul român şi, mai ales, un mecanism instituțional care nu va fi guvernat nici de subiectivisme, nici de arbitrar”, a transmis acesta.
Europarlamentarul a mai precizat că reorganizarea ar trebui să țină cont de consultarea autorităților locale și de respectarea drepturilor minorităților naționale. Consultarea este necesară, însă, în opinia sa, referendumul local nu ar trebui să fie obligatoriu pentru fiecare operațiune de reorganizare.
Deocamdată, nu există o decizie oficială privind numărul final de județe sau configurația noii hărți administrative. Mai mult, liderul PSD Sorin Grindeanu a declarat că varianta reorganizării județelor după modelul Curților de Apel a fost o propunere a lui Dragoș Benea și că subiectul nu fusese discutat în partid. Astfel, scenariul celor 15 județe rămâne o ipoteză de lucru, nu o hotărâre politică asumată la nivelul întregii formațiuni.
Miza dezbaterii este însă una majoră: o eventuală reorganizare ar putea schimba numărul primăriilor, structura administrațiilor județene și reprezentarea politică locală, cu efecte directe asupra modului în care sunt administrate comunitățile și sunt furnizate serviciile publice.
