Nota de plată a campaniei prezidențiale a lui George Simion: aproape 100 de creditori si o datorie de 2,5 milioane de euro
Campania prezidențială din 2025 continuă să producă efecte financiare pentru George Simion, la mai bine de un an de la încheierea alegerilor. Liderul AUR a rămas cu datorii personale de aproximativ 12,5 milioane de lei către persoane fizice care l-au împrumutat pentru finanțarea campaniei electorale. Printre creditori se regăsesc oameni de afaceri, persoane din anturajul familiei Păcuraru, apropiați ai postului Realitatea PLUS și persoane cu legături în mediul politic și economic.
Informațiile apar într-o investigație publicată de Snoop care a discutat inclusiv cu George Simion despre situația financiară în care acesta se află. Liderul AUR confirmă existența datoriei și explică faptul că se baza pe recuperarea cheltuielilor electorale de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Numai că instituția nu a acceptat să ramburseze toate sumele solicitate, iar diferența a rămas în sarcina celor care au contractat împrumuturile.
Cifrele sunt relevante nu doar prin dimensiunea lor, ci și prin structura finanțării. Potrivit investigației, campania prezidențială a lui George Simion a costat peste 69 de milioane de lei, iar cea mai mare parte a banilor a provenit din împrumuturi acordate de persoane fizice. După alegeri, liderul AUR a solicitat rambursarea cheltuielilor, însă AEP a refuzat decontarea unei părți importante din sumă, invocând nereguli în justificarea unor plăți.
Aproape 100 de persoane ar fi contribuit cu împrumuturi la campania prezidențială
Lista creditorilor este una extinsă. Investigația Snoop identifică aproape 100 de persoane care i-ar fi acordat împrumuturi lui George Simion, unele dintre acestea ajungând la plafonul de 800.000 de lei.
Printre numele importante se află membri ai familiei Păcuraru, familia omului de afaceri Vasile Pușcaș, Teodor Ovidiu Tender, Alexandru Walter, fiul fostului om de afaceri Florian Walter, dar și Dan Pintilie, cunoscut în spațiul public drept „Regele artificiilor”.
Familia Păcuraru, asociată cu postul Realitatea PLUS, i-ar fi acordat lui George Simion împrumuturi de peste două milioane de lei. În același timp, televiziunea controlată de familia omului de afaceri Maricel Păcuraru a încasat sume considerabile pentru promovarea electorală a candidatului AUR.
Familia Vasile Pușcaș ar fi contribuit cu aproximativ 1,6 milioane de lei, în timp ce Teodor Ovidiu Tender ar fi acordat un împrumut de 800.000 de lei. Aceeași sumă apare în dreptul lui Alexandru Walter și al lui Dan Pintilie.
Un alt creditor menționat este Dorin Iacob, fost șef de cabinet al directorului SRI Virgil Măgureanu în anii ’90, care i-ar fi împrumutat liderului AUR 300.000 de lei.
Nu toate aceste împrumuturi mai sunt însă restante. George Simion susține că a returnat banii către mai mulți dintre cei care l-au finanțat, inclusiv familia Pușcaș, Ovidiu Tender și Dan Pintilie. Acesta din urmă a confirmat pentru Snoop că și-a recuperat integral cei 800.000 de lei.
Legătura dintre împrumuturile personale și banii încasați de Realitatea PLUS
Unul dintre cele mai importante aspecte ale investigației privește relația financiară dintre persoanele care l-au împrumutat pe George Simion și postul de televiziune Realitatea PLUS.
Potrivit datelor prezentate de Snoop, familia Păcuraru nu a avut doar rolul de creditor pentru candidatul AUR. În paralel, companiile prin intermediul cărora au fost direcționate plățile partidului către televiziune au încasat zeci de milioane de lei.
Concret, AUR a plătit către Realitatea TV, prin intermediul societății DGI Multimedia Design, peste 15,5 milioane de lei în 2024. În 2025, suma direcționată către Realitatea PLUS și site-ul realitatea.net ar fi depășit 26 de milioane de lei. Plățile au fost realizate prin intermediul DGI Multimedia Design și DBV Media House, firmă controlată de soția lui Maricel Păcuraru.
În total, potrivit răspunsurilor oferite de conducerea AUR publicației Snoop, peste 41 de milioane de lei au ajuns în doi ani către entități asociate grupului media Realitatea.
Mecanismul descris de investigație este unul care merită atenție: persoane din familia Păcuraru au acordat împrumuturi unor candidați AUR, în timp ce partidul a cumpărat servicii de promovare electorală de la televiziunea controlată de aceeași familie.
De ce nu a primit Simion toți banii de la stat?
Explicația pentru datoria rămasă în dreptul liderului AUR trebuie căutată în deciziile Autorității Electorale Permanente.
Sistemul de finanțare a campaniilor prezidențiale permite rambursarea din fonduri publice a cheltuielilor electorale eligibile, în condițiile prevăzute de lege. Candidații și formațiunile politice trebuie însă să justifice utilizarea banilor și să demonstreze că plățile au respectat regulile privind finanțarea campaniilor.
În cazul lui George Simion, AEP a refuzat rambursarea a aproximativ 17,2 milioane de lei din cheltuielile declarate pentru prezidențialele din 2025. O parte importantă a problemelor ar fi fost legată de serviciile de promovare contractate de la Realitatea PLUS.
Un exemplu prezentat în investigația Snoop este emisiunea „Culisele statului paralel”, moderată de Anca Alexandrescu, pentru care ar fi fost plătiți peste 450.000 de euro, deși George Simion nu a fost prezent în studio. În ziua de 12 mai 2025, plățile către postul de televiziune ar fi ajuns la aproape un milion de euro.
AEP a considerat că anumite materiale și servicii nu îndeplineau condițiile necesare pentru rambursare și a sesizat Parchetul în legătură cu contractul electoral încheiat cu postul de televiziune.
George Simion contestă explicația autorității și susține că tocmai refuzul decontării materialelor difuzate la Realitatea PLUS l-a adus în situația de a nu-și putea achita toate împrumuturile.
În interviul acordat Snoop, acesta a declarat: „Peste 12 milioane de lei am datorie după campania electorală către diferiți oameni care m-au împrumutat”.
Liderul AUR afirmă că a returnat banii familiei Păcuraru, dar că mai are obligații față de persoane apropiate acesteia. Printre acestea se află și familia Gonț, de la care ar fi primit un împrumut suplimentar de 900.000 de lei în 2026, destinat achitării unor datorii mai vechi.
O indemnizație parlamentară nu ar acoperi datoria nici în 83 de ani
Investigația oferă și o comparație care ilustrează dimensiunea obligațiilor financiare. La o indemnizație parlamentară lunară de aproximativ 12.000 de lei, George Simion ar avea nevoie de peste 1.000 de luni pentru a achita 12 milioane de lei, dacă ar direcționa absolut toți banii către creditori.
Calculul echivalează cu peste 83 de ani de indemnizații parlamentare. Desigur, aceasta este o comparație matematică, nu o estimare a modului în care liderul AUR își va achita efectiv datoriile. Pot exista alte venituri, bunuri sau surse de finanțare.
Problema este că, întrebat de unde va obține banii în cazul în care AEP nu va rambursa cheltuielile solicitate, George Simion nu a prezentat o soluție concretă.
Problemele financiare nu se opresc la datoria personală a liderului AUR
Investigația Snoop arată că dificultățile financiare legate de campaniile electorale nu îl privesc exclusiv pe George Simion, ci și partidul pe care îl conduce.
AUR se află în litigii cu Autoritatea Electorală Permanentă pentru mai multe decizii de nerambursare a cheltuielilor și sancțiuni financiare.
În iulie 2026, AEP a dispus obligarea partidului la plata a 5.896.004 lei, în urma unor nereguli constatate în finanțarea formațiunii. AUR a contestat decizia, dosarul fiind înregistrat la Judecătoria Buftea.
Într-un alt litigiu, referitor la cheltuielile candidaților la alegerile europarlamentare din 2024, Curtea de Apel București a decis, la 16 septembrie 2026, anularea parțială a unei decizii de nerambursare și obligarea AEP să emită o decizie de rambursare pentru 2,64 milioane de lei. Hotărârea nu era definitivă la momentul publicării investigației.
Există și alte dosare privind sume de milioane de lei, inclusiv cheltuieli pentru campania prezidențială din 2025 și bani solicitați pentru alte acțiuni electorale.
Potrivit calculelor Snoop, miza financiară cumulată a disputelor dintre AUR și AEP depășește 50 de milioane de lei.
