După ce a aprins lumina în camară, Ilie Bolojan le cere românilor să stingă becurile din case. România intră în stare de alertă energetică și va importa masiv energie din Ucraina
România se confruntă cu o situație dificilă în sectorul energetic, pe fondul secetei și al scăderii accentuate a debitelor Dunării și ale râurilor. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că, în urma unei ședințe a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, a fost declarată stare de alertă la nivel național pentru luna august, în contextul riscului de reducere a producției de energie electrică.
Una dintre cele mai mari probleme este reprezentată de debitul scăzut al Dunării, care afectează inclusiv funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă. Premierul avertizează că, dacă situația hidrologică se va deteriora în continuare, România ar putea fi nevoită să oprească și al doilea reactor nuclear aflat în funcțiune.
„A fost o ședință a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, în urma căreia am declarat stare de alertă la nivel național pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producției de energie electrică din cauza secetei și a debitelor scăzute, atât pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea”, a declarat Ilie Bolojan.
Potrivit premierului, debitul Dunării a scăzut la valori mult sub media obișnuită pentru această perioadă.
„Avem o scădere la mai puțin de jumătate a debitelor Dunării față de valorile normale din această perioadă. În loc de aproape 4.000 de metri cubi pe secundă, suntem la 1.600 de metri cubi pe secundă, cu posibilitatea de scădere în zilele următoare cu încă 100 de metri cubi pe secundă”, a explicat Bolojan.
O astfel de evoluție ar putea duce la atingerea unor valori-limită ale debitului fluviului, cu efecte directe asupra mai multor sectoare, inclusiv asupra producției de energie electrică.
Situația este complicată și de faptul că debitele scăzute ale râurilor limitează capacitatea României de a produce energie în hidrocentrale. Potrivit premierului, producția hidro poate depăși în prezent doar cu puțin pragul de 1.000 MW în anumite momente.
În același timp, consumul național este mult mai mare, în special în orele de seară, când temperaturile ridicate determină creșterea consumului de energie pentru răcirea locuințelor și a spațiilor comerciale.
Una dintre cele mai mari îngrijorări este legată de centrala nucleară de la Cernavodă. Din cauza scăderii nivelului apei în zona de aducțiune, unul dintre grupurile nucleare a fost deja oprit. Premierul spune că, dacă debitul Dunării va continua să scadă, există un risc important ca și cel de-al doilea reactor să fie oprit.
„Am fost puși în situația zilele trecute să oprim un prim grup. (…) Pe fondul tendinței de scădere din zilele următoare, există un risc destul de mare să închidem și al doilea grup”, a avertizat Ilie Bolojan.
Oprirea celui de-al doilea grup de la Cernavodă ar însemna pierderea unei capacități de producție de aproximativ 650 MW. Premierul estimează că, în această situație, România ar pierde aproximativ 20% din producția de energie electrică la nivel național. Importanța energiei produse de reactoarele nucleare este cu atât mai mare cu cât acestea asigură o producție constantă, inclusiv în intervalele de seară, când consumul crește puternic.
„O producție foarte importantă pentru că este o producție în bandă, inclusiv în orele de seară când consumul crește foarte mult”, a explicat premierul.
România importă deja aproximativ 1.700 MW în orele de vârf
În prezent, România este nevoită să apeleze la importuri pentru a acoperi necesarul de energie în perioadele de consum ridicat.
Potrivit lui Ilie Bolojan, în orele de seară România importă în prezent aproximativ 1.700 MW, în condițiile unui consum normal de peste 7.000 MW. Dacă și al doilea grup de la Cernavodă ar fi oprit, deficitul s-ar accentua cu încă aproximativ 650 MW.
„Ar însemna că ar trebui să importăm peste 2.500 MW, în așa fel încât să avem sistemul energetic echilibrat”, a spus premierul.
Problema este că situația nu este una izolată. Și alte state din regiune se confruntă cu probleme similare, ceea ce pune presiune suplimentară pe piața regională de energie.
În aceste condiții, România încearcă să identifice surse suplimentare de import și să folosească la maximum interconexiunile cu statele vecine.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că România poartă discuții cu Ucraina pentru a primi sprijin în perioadele de consum maxim.
Bolojan a precizat că a discutat cu vicepremierul ucrainean Denis Șmîhal, care deține și portofoliul Energiei, pentru ca România să poată beneficia de producția disponibilă a unei centrale nucleare din Ucraina.
„Transelectrica și Nuclearelectrica vor purta discuții în aceste zile pentru un ajutor de urgență din partea Ucrainei în orele de seară”, a declarat premierul.
În paralel, România poartă discuții și cu alte state din regiune, inclusiv Bulgaria și Grecia, pentru a putea acoperi cât mai mult din necesarul de energie în intervalele de vârf. Pe plan intern, autoritățile încearcă să mobilizeze toate capacitățile de producție disponibile.
Potrivit premierului, centralele pe gaz, inclusiv cele care asigură producția în cogenerare pentru marile orașe, precum și centralele pe cărbune au primit recomandări să funcționeze la capacitate maximă.
Prin aceste măsuri, autoritățile speră să obțină o producție suplimentară de aproximativ 100-200 MW din aceste surse. Și hidrocentralele vor fi exploatate strategic, în special în orele de seară, când deficitul de energie este cel mai mare.
„Centralele hidroelectrice vor lucra în principal în orele de seară, în așa fel încât atunci când avem acest deficit de energie să avem aportul maxim și din acest sector de producție”, a explicat Ilie Bolojan.
O altă măsură vizează accelerarea intrării în producție a unor noi capacități energetice deja finalizate.
ANRE și Transelectrica urmează să autorizeze în regim de urgență capacitățile care sunt finalizate și se află în etapa obținerii autorizațiilor de exploatare. Este vorba despre proiecte fotovoltaice, eoliene și sisteme de stocare a energiei.
Potrivit premierului, în ultimele zile au fost autorizate peste 400 MW de capacități noi, dintre care aproximativ o treime reprezintă capacități de stocare. Autoritățile speră ca aceste proiecte să contribuie rapid la echilibrarea sistemului energetic național.
Guvernul a alocat și bani pentru lucrări menite să mențină nivelul apei în zona de aducțiune a centralei nucleare de la Cernavodă.
Potrivit premierului, printr-o hotărâre de guvern a fost alocată suma de 7 milioane de lei către Ministerul Transporturilor, pentru Administrația Fluvială a Dunării de Jos. Banii vor fi utilizați pentru lucrări în zona de aducțiune dinspre Cernavodă, astfel încât să fie menținut nivelul apei din bazinul de unde sunt alimentate pompele care asigură apa necesară pentru răcirea centralei.
Autoritățile iau în calcul inclusiv intervenții în zona canalului Bala, care face legătura între Dunăre și zona de aducțiune a centralei.
„Fiecare zi este importantă pentru a putea menține în funcțiune grupul 2 de la Cernavodă”, a subliniat Ilie Bolojan.
În acest efort sunt implicate mai multe instituții, inclusiv structurile responsabile de canalele navigabile, Apele Române și structurile fluviale ale Armatei Române. Printre măsurile analizate se numără lucrări de dragaj și chiar posibilitatea scufundării unor barje pentru a direcționa fluxul principal al apei către zona de aducțiune a centralei.
Deciziile finale în acest sens urmează să fie luate în perioada următoare. În paralel cu măsurile pentru creșterea producției, Guvernul face apel la populație, companii și instituții publice să reducă voluntar consumul de energie, în special în orele de seară.
„Va fi important și economisirea voluntară în orele de seară, când avem acest deficit”, a transmis premierul.
Autoritățile publice sunt, la rândul lor, chemate să își reducă voluntar consumul în perioadele de vârf. În cazul marilor consumatori industriali, Guvernul a început deja discuții pentru identificarea unor soluții de reducere planificată a consumului în anumite intervale orare.
Scopul este ca energia disponibilă să fie direcționată cu prioritate către consumatorii casnici, în cazul în care sistemul va ajunge într-o situație de deficit sever.
Prognozele pentru următoarele două săptămâni nu sunt favorabile, potrivit premierului. Lipsa precipitațiilor și creșterea temperaturilor ar putea determina o majorare semnificativă a consumului de energie electrică.
„E posibil ca consumul să crească, ajungând până la 8.000 MW pe zi în orele de seară”, a avertizat Bolojan.
În acest context, fiecare megawatt contează, fie că este vorba despre energie economisită, fie despre energie suplimentară introdusă în sistem.
Premierul a precizat că România nu este singura țară care se confruntă cu această problemă, însă faptul că și statele vecine au nevoie de energie limitează posibilitatea de a acoperi deficitul exclusiv prin importuri.
Întrebat dacă situația ar putea conduce la raționalizarea consumului pentru marii consumatori sau chiar pentru populație, Ilie Bolojan a precizat că, în prima etapă, autoritățile se bazează pe măsuri voluntare și pe procedurile existente pentru gestionarea situațiilor de deficit.
„Autoritățile de stat, inclusiv în ședința de guvern, trebuie să ia măsuri voluntare pentru a reduce consumul de energie la orele de seară. Este o primă dovadă de responsabilitate”, a declarat premierul.
Bolojan a mai precizat că există proceduri specifice pentru astfel de situații, gestionate de Transelectrica, iar acestea vor fi aplicate dacă va fi necesar pentru menținerea funcționării sistemului energetic.
În acest moment, autoritățile încearcă să evite o situație de criză printr-un cumul de măsuri: menținerea în funcțiune a celui de-al doilea reactor de la Cernavodă, creșterea producției centralelor pe gaz și cărbune, utilizarea strategică a hidrocentralelor, accelerarea autorizării noilor capacități de producție și stocare, creșterea importurilor și reducerea voluntară a consumului.
Evoluția debitului Dunării și temperaturile din următoarele săptămâni vor fi însă decisive pentru sistemul energetic național. Dacă seceta va continua, iar debitele vor scădea în continuare, presiunea asupra producției interne și asupra importurilor de energie ar putea crește semnificativ. Autoritățile încearcă astfel să câștige timp și să mențină echilibrul sistemului într-o perioadă în care fiecare megawatt disponibil poate deveni esențial.
