Ilie Bolojan, după greva din sănătate: „Consider că această grevă s-a bazat pe minciună și pe dezinformare”. Guvernul a aprobat deblocarea a 6.850 de posturi

Ilie Bolojan, după greva din sănătate: „Consider că această grevă s-a bazat pe minciună și pe dezinformare”. Guvernul a aprobat deblocarea a 6.850 de posturi

Premierul Ilie Bolojan a comentat greva din sistemul de sănătate și măsurile pregătite de Guvern pentru reforma salarizării și deblocarea posturilor din spitalele publice. Șeful Executivului și-a cerut scuze pacienților pentru disconfortul provocat de acțiunea sindicală, dar a criticat mesajele transmise în legătură cu viitoarea lege a salarizării.

„În primul rând, îmi cer scuze tuturor pacienților pentru disconfortul pe care astăzi l-au avut ca urmare a acestei greve. Îi asigur de tot respectul meu pe medici, pe asistenți, pe infirmiere, pe cei care lucrează din greu în sectorul de sănătate”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul a susținut însă că greva a fost declanșată și pe fondul unor informații pe care le consideră false în ceea ce privește efectele noii legi a salarizării.

„În același timp, consider că această grevă s-a bazat pe minciună și pe dezinformare, legată, în primul rând, de ceea ce s-ar întâmpla dacă legea salarizării ar fi adoptată”, a afirmat Bolojan.

Șeful Guvernului a dat asigurări că noua lege nu va conduce la scăderea salariilor din sectorul public.

„Precizez încă o dată că dacă s-ar adopta această lege, niciun salariu în sectorul public, niciun câștig în sectorul public nu va scădea, așa cum au fost date toate asigurările, atât de către miniștrii de resort, cât și de către ministrul muncii”, a spus premierul.

Potrivit lui Ilie Bolojan, reforma ar putea conduce, în anumite situații, la creșteri salariale, ca urmare a corectării unor inechități existente în sistem.

„Dimpotrivă, ca urmare a corectării unor inechități, o bună parte din salarii ar trebui să crească”, a declarat acesta.

Premierul a subliniat însă că eventualele majorări salariale trebuie să țină cont de capacitatea financiară a României.

„Aceste creșteri de salarii nu pot fi făcute pe bază de împrumuturi, ci ele pot fi făcute atât cât permite capacitatea de plată a economiei românești”, a explicat Bolojan.

În opinia sa, obiectivul este ca România să ajungă la un sistem de salarizare predictibil și echitabil, concomitent cu menținerea echilibrului bugetar.

„În așa fel încât să nu ne întoarcem din punctul în care am plecat și, în anii următori, să avem salarii predictibile, salarii echitabile în sectorul public și în sectorul privat din România și să avem un echilibru bugetar care este absolut necesar pentru a construi pe baze sănătoase”, a afirmat premierul.

Bolojan: Sistemul de sănătate trebuie să fie centrat pe serviciile oferite pacienților

Ilie Bolojan a explicat că adoptarea unei noi legi a salarizării ar presupune și schimbări în modul în care sunt finanțate spitalele publice.

Premierul consideră că actualul sistem nu pune suficient accent pe plata serviciilor medicale efectiv prestate către pacienți.

CITESTE SI: Ilie Bolojan bate „recordurile” și devine cel mai longeviv premier interimar al României postdecembriste

„Astăzi avem un sistem de salarizare care nu se bazează în principal pe plata serviciilor medicale pe care spitalele le prestează către pacienți, așa cum ar fi normal, pacientul trebuind să fie în centrul sistemului”, a declarat acesta.

Potrivit premierului, aproximativ două treimi din salariile plătite în sectorul public de sănătate provin în prezent din alocări directe.

„Două treimi din salariile care se achită în sectorul public de sănătate vin prin alocări directe și nu prin plata unor servicii care sunt prestate către pacienți”, a spus Bolojan.

În opinia sa, actualul mecanism de finanțare nu creează suficiente stimulente pentru ca spitalele să își adapteze structura și capacitatea la nevoile reale ale populației.

„Ca atare, managerii spitalelor nu au o presiune să adapteze oferta spitalelor, mărimea secțiilor, tipul acestora, la nevoile pacienților”, a afirmat premierul.

Bolojan susține că această situație generează diferențe între spitalele și secțiile medicale cu adresabilitate ridicată și cele care au un grad redus de ocupare.

„Asta înseamnă distorsiuni majore în sectorul de sănătate și asta înseamnă sume care se cheltuiesc din ceea ce ne putem permite, într-o manieră care nu este eficientă și nu rezolvă nici problemele pacienților, dar nici condițiile mai bune pentru cei care lucrează în sectorul de sănătate”, a explicat acesta.

Recalcularea tarifelor pentru serviciile medicale

Premierul a susținut că o eventuală reformă a salarizării ar trebui să fie însoțită de o recalculare a tarifelor pentru serviciile medicale furnizate de spitale.

„Odată ce legea de salarizare ar fi adoptată, vor trebui recalculate tarifele pentru cazurile pe care spitalele le rezolvă, la un nivel mult mai mare decât cel de astăzi, care nu le acoperă costul acestor servicii”, a declarat Bolojan.

În viziunea premierului, spitalele ar trebui să își asigure o parte importantă din finanțare în funcție de serviciile medicale efectiv furnizate.

„Funcționarea spitalelor în anii următori să se facă pe baza serviciilor care sunt prestate către pacienți și fiecare caz care este rezolvat să aducă o sumă din care se suportă salariile la spitale și toate celelalte cheltuieli”, a afirmat premierul.

Bolojan a explicat că această schimbare ar putea determina spitalele cu adresabilitate redusă să își regândească structura și oferta medicală.

„Spitalele care au adresabilitate, deci care răspund nevoilor cetățenilor din zonele unde funcționează, vor avea cazuri, vor avea pacienți și totul va fi în bună regulă, dar spitalele care astăzi se bazau doar pe aceste transferuri către ele vor trebui să-și regândească oferta, să-și readapteze secțiile, numărul de angajați, specializările pe care le oferă”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul a dat ca exemplu diferențele dintre gradul de ocupare al secțiilor din marile centre medicale și cele din alte spitale.

„Să nu avem secții supraaglomerate, cum avem astăzi, în centrele universitare, în reședințele de județ, și să avem secții care au un grad de ocupare foarte mic în multe alte spitale”, a spus Bolojan.

Acesta a afirmat că sistemul ar putea avea, de exemplu, o capacitate mai mare pentru îngrijiri paliative, dacă resursele ar fi distribuite în funcție de nevoile reale ale populației.

„Am putea avea un număr dublu de paturi de paliație, dar, în loc să avem un număr mult mai mare care să rezolve problemele cetățenilor, avem secții care nu au adresabilitate și, deci, nu răspund nevoilor cetățenilor”, a explicat premierul.

Guvernul a aprobat deblocarea a 6.850 de posturi în spitalele publice

În ceea ce privește deficitul de personal, Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a aprobat un memorandum pentru deblocarea a 6.850 de posturi în sistemul public de sănătate.

Premierul a precizat că aceasta este a doua variantă a memorandumului, după ce prima propunere a avut la bază solicitările transmise de spitale din întreaga țară.

„Am avut solicitări pentru a debloca 26.000 de posturi în sectorul public din spitalele noastre, în condițiile în care avem astăzi peste 190.000 de angajați în aceste spitale”, a declarat Bolojan.

Noua variantă a memorandumului a fost elaborată pe baza a două criterii principale: ponderea cheltuielilor de personal în bugetul spitalului și gradul de ocupare a paturilor.

„Primul dintre ele este ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor spitalului – cu cât ponderea cheltuielilor de personal era mai mică din totalul cheltuielilor, cu atât spitalele au primit bonificații, pentru că înseamnă că au spațiu să își crească cheltuielile de personal”, a explicat premierul.

În cazul unităților medicale unde cheltuielile de personal reprezintă o proporție foarte mare din buget, Guvernul a decis diminuarea numărului de posturi aprobate.

„Acolo unde, însă, cheltuielile de personal au depășit procente de 85-90%, așa cum avem în unele dintre spitale, suntem în situația în care acel spital nu mai există, practic, pentru pacienți, ci există doar pentru angajați, pentru că nu mai are bani să plătească medicamente, analize, să combată infecțiile nosocomiale și așa mai departe”, a afirmat Bolojan.

Al doilea criteriu luat în calcul a fost gradul de ocupare a paturilor.

„Cu cât un spital a avut un grad de ocupare al paturilor mai mare, cu atât a primit bonificații la aceste posturi – asta înseamnă că acel spital răspunde nevoilor cetățenilor, că specializarea respectivă, calitatea serviciilor medicale pe care le oferă răspund cererilor cetățenilor și înseamnă că acele paturi sunt folosite judicios”, a explicat premierul.

Potrivit lui Bolojan, peste 150 de spitale au un grad de ocupare a paturilor sub 50%.

„Dacă gradul de ocupare este sub 50%, cum avem în cazul a peste 150 de spitale, înseamnă că, în fapt, acele spitale nu răspund nevoilor cetățenilor sau pacienților din arealul respectiv și consumă resurse”, a declarat acesta.

În urma aplicării celor două criterii, Guvernul a aprobat deblocarea a 6.850 de posturi.

„Guvernul a aprobat în această seară deblocarea a 6.850 de posturi, iar aproximativ 2.000 dintre ele au fost transferate, față de prima propunere de memorandum, spre spitalele din reședințele de județ, spre spitalele din centrele universitare și spre spitalele care oferă servicii de înaltă calitate și unde există o presiune astăzi”, a anunțat Ilie Bolojan.

Premierul consideră că formula adoptată de Guvern urmărește să direcționeze resursele către unitățile medicale unde există cea mai mare nevoie de personal și unde presiunea asupra serviciilor medicale este ridicată.