Eurostat spulberă mitul competenței Guvernului Bolojan. Deficitul real este dublu față de cel anunțat. PSD și AUR aduc acuzații după ce 35 miliarde de lei sunt neplătite
Datele Eurostat privind deficitul bugetar al României au declanșat un nou val de critici la adresa politicii fiscal-bugetare promovate de Guvernul condus de Ilie Bolojan. PSD și senatorul AUR, Petrișor Peiu contestă eficiența măsurilor de austeritate și susțin că cifrele europene ridică semne de întrebare asupra modului în care Executivul a prezentat evoluția finanțelor publice.
Potrivit datelor Eurostat invocate în declarațiile politice, România a înregistrat un deficit al administrației publice de 9,2% din PIB în trimestrul al doilea din 2026, în seria ajustată sezonier, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Indicatorul a crescut de la 5,5% din PIB în primul trimestru, în timp ce media UE a fost de 3,5%, iar cea a zonei euro de 3,3%.
PSD folosește aceste cifre pentru a critica rezultatele politicii economice a Guvernului Bolojan. Reprezentanții partidului susțin că majorările de taxe și impozite, măsurile de austeritate și restrângerea unor cheltuieli nu au produs rezultatele promise și afirmă că România continuă să se confrunte cu dificultăți economice, inflație ridicată și scăderea consumului.
În comunicatul politic, social-democrații compară deficitul din trimestrul al doilea din 2026 cu cel de 7,7% din PIB înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent și cu nivelul de 5,5% din primul trimestru al acestui an.
PSD consideră că evoluția contrazice obiectivul declarat de reducere a deficitului și cere schimbarea direcției de guvernare, prin măsuri de protecție pentru persoanele cu venituri mici și medii și sprijinirea industriei și a întreprinderilor mici.
La rândul său, senatorul Petrișor Peiu formulează acuzații privind diferențele dintre deficitul raportat de Ministerul Finanțelor și cel calculat potrivit metodologiei europene ESA 2010. Acesta susține că, în primele șase luni ale anului 2026, diferența dintre deficitul prezentat în sistemul național de tip cash și cel raportat conform standardelor europene ar fi ajuns la aproximativ 35 de miliarde de lei.
„Guvernul Bolojan nu a redus deficitul bugetar, ci doar a «uitat» să plătească 35 de miliarde de lei!”, a afirmat Petrișor Peiu.
Senatorul susține că diferența ar proveni din obligații asumate de stat, dar neachitate furnizorilor sau instituțiilor publice, și critică faptul că, în opinia sa, măsurile fiscale nu au fost însoțite de o reducere suficientă a cheltuielilor. Peiu pune sub semnul întrebării și rolul instituțiilor europene și al agențiilor de rating în evaluarea situației bugetare a României.
Diferența dintre cele două metode de calcul este esențială pentru înțelegerea controverselor. Deficitul calculat în sistem cash reflectă în principal încasările și plățile efective, în timp ce metodologia ESA 2010 înregistrează operațiunile în funcție de momentul economic în care apar, potrivit contabilității de angajamente. Prin urmare, diferențele dintre indicatori nu demonstrează automat că statul a amânat plata unei sume echivalente de 35 de miliarde de lei. Pentru confirmarea acestei afirmații sunt necesare date distincte privind obligațiile restante și plățile efectiv întârziate.
PSD și AUR critică, de asemenea, efectele economice ale măsurilor de austeritate. În comunicatul social democratilor sunt invocate scăderea produsului intern brut cu 2% față de anul precedent în trimestrul al doilea din 2026, o inflație armonizată de 6,5% în septembrie și reducerea vânzărilor cu amănuntul cu 5,7% în iulie, toate prezentate ca argumente împotriva eficienței politicii economice.
Aceste cifre descriu evoluții economice diferite și trebuie analizate separat de deficitul bugetar. Ele nu stabilesc, prin ele însele, că măsurile guvernamentale sunt singura cauză a evoluțiilor înregistrate.
Atât PSD, cât și Petrișor Peiu cer, în esență, o schimbare a modului în care este gestionată consolidarea bugetară. Social-democrații propun o abordare orientată mai mult spre protecția veniturilor și sprijinirea economiei productive, în timp ce senatorul insistă asupra transparenței datelor bugetare și a obligațiilor de plată ale statului.
