ANAF a publicat lista celor 249 de companii de stat cu datorii restante la bugetul de stat, însumând peste 9,4 miliarde de lei. Printre ele se regăsesc și nume dispărute din peisajul economic ieșean de mai bine de un deceniu – uzine și regii aflate în faliment, dar care continuă să bântuie evidențele fiscale.
Potrivit Agenției Naționale de Administrare Fiscală, situația datoriilor la 30 septembrie 2025 arată că nouă entități din județul Iași – companii, regii și societăți cu capital de stat – au restanțe cumulate de 183,3 milioane de lei. Toate se află în proceduri de faliment sau lichidare, unele fiind radiate fizic, dar nu și fiscal.
Cele mai mari datorii aparțin Regiei Autonome de Transport Public Iași, care figurează cu 81,2 milioane de lei, deși activitatea de transport urban a fost preluată din 2016 de Compania de Transport Public Iași. Urmează Construcții Feroviare Moldova SA, cu 48,8 milioane de lei, o întreprindere care altădată producea structuri metalice pentru căi ferate și poduri, dar care astăzi există doar în registre. Pe listă se regăsește și Terom S.A., cu 29 milioane de lei – colosul textil al Iașului, închis definitiv în perioada 2010–2012, dar încă prezent în evidențele ANAF ca entitate juridică neînchisă. Fostul gigant al utilajelor grele, Fortus SA, are la rândul său datorii raportate de 10,4 milioane de lei, deși uzina se află în faliment din 2016, cu active scoase la licitație în repetate rânduri.
Lista continuă cu Regia Autonomă de Gospodărie Comunală și Locativă Pașcani, care figurează cu 7,1 milioane de lei, Scudas SA cu aproape 5,9 milioane, Termoserv Târgu Frumos SA cu 295.000 de lei, Serviciul Administrativ Local Deleni SRL – 219.000 lei și Gospodarul Erbiceni SRL – 161.000 lei. Toate au același statut juridic: faliment.
În total, județul Iași cumulează datorii istorice de peste 183 de milioane de lei, provenite aproape exclusiv din activitatea unor companii care nu mai funcționează. Lista ANAF, deși actualizată, conține numeroase entități dispărute fizic, dar menținute în sistem din cauza procedurilor judiciare și fiscale neînchise. În unele cazuri, creanțele vechi, litigiile dintre stat și lichidatori sau simple înregistrări contabile blochează radierea definitivă.
Pentru Iași, această listă are o încărcătură simbolică. Ea nu mai vorbește despre economie vie, ci despre o memorie industrială pe care statul nu a reușit să o închidă nici în acte. Fortus, Terom, Construcții Feroviare sau RATP sunt astăzi nume fără hale, fără muncitori, fără producție – doar coduri fiscale suspendate între trecut și uitare.
În anii ’90, Iașul avea peste 70.000 de angajați în industrie. Astăzi, abia mai depășește 10.000. Orașul care cândva trăia din zgomotul uzinelor a rămas cu o listă de datornici-fantomă, o arhivă contabilă a unei epoci dispărute. Fiecare cifră din raportul ANAF devine astfel un simbol al tranziției românești: o tranziție în care industria a murit, dar datoriile ei încă respiră.
Lista fiscală din 2025 nu vorbește doar despre bani neplătiți, ci despre timpul neînchis al unei economii care nu a știut să-și încheie falimentele. Este o oglindă amară a declinului industrial al Moldovei, în care Iașul figurează nu prin performanță, ci prin relicvele sale economice, transformate în simple rânduri de tabel.
