ÎCCJ dă o lovitură Guvernului: executarea drepturilor salariale restante nu poate fi blocată din motive bugetare
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a soluționat definitiv un litigiu în care a fost contestat refuzul autorităților executive de a asigura fondurile necesare achitării unor drepturi salariale restante, recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive. Instanța supremă a menținut decizia Curții de Apel București, confirmând caracterul nelegal al conduitei Guvernului României și al Ministerului Finanțelor în această speță.
Potrivit comunicatului ÎCCJ, litigiul a vizat obligația autorităților executive de a asigura resursele bugetare necesare pentru plata unor drepturi salariale datorate personalului instanțelor judecătorești. Aceste drepturi fuseseră recunoscute prin titluri executorii, iar obligațiile de plată erau prevăzute inclusiv în acte normative adoptate de Guvern pentru eșalonarea sumelor restante.
Instanța supremă subliniază că statul nu poate recunoaște existența unei datorii prin propriile acte normative și, în același timp, să refuze alocarea banilor necesari pentru achitarea acesteia. În motivarea poziției sale, ÎCCJ invocă principiile legalității, securității raporturilor juridice și respectării autorității hotărârilor judecătorești definitive.
CITESTE SI: Dominic Fritz, nou eșec în instanță după ce ICCJ i-a respins cererea. Litigiul cu ANI nu s-a încheiat
Reprezentanții instanței arată că necesarul de fonduri fusese fundamentat și solicitat de ordonatorul principal de credite al instanțelor judecătorești, însă obligațiile care reveneau autorităților executive în baza legislației finanțelor publice și a actelor normative privind eșalonarea plăților nu au fost îndeplinite.
ÎCCJ transmite un mesaj ferm Guvernului, precizând că respectarea Constituției, a legii și a hotărârilor judecătorești definitive nu poate depinde de voința politică, de prioritățile de moment ale Executivului sau de opțiunile acestuia privind distribuirea banilor publici. Deși Guvernul are atribuții importante în elaborarea și executarea bugetului, acestea trebuie exercitate în limitele stabilite de Constituție și de lege.
„Marja de apreciere bugetară nu poate fi transformată într-un instrument de neexecutare a obligațiilor legal stabilite”, subliniază instanța supremă.
În același timp, ÎCCJ atrage atenția că problema drepturilor salariale restante din sectorul public este mult mai amplă decât disputa privind veniturile magistraților. Potrivit datelor statistice invocate în comunicat, peste 400.000 de persoane din toate familiile ocupaționale au solicitat în instanță recunoașterea unor drepturi salariale.
În opinia instanței, aceste cifre indică o disfuncționalitate sistemică a cadrului normativ și a modului în care autoritățile publice își îndeplinesc obligațiile legale față de angajați. Reducerea întregului fenomen la o dispută privind salariile magistraților ar însemna ignorarea numărului mare de angajați din sectorul public care au apelat la justiție pentru a-și obține drepturile.
Înalta Curte insistă că nu este vorba despre privilegii, ci despre drepturi recunoscute prin lege și confirmate de instanțe. Executarea hotărârilor judecătorești nu reprezintă o concesie din partea Guvernului și nici un beneficiu acordat discreționar, ci o obligație juridică a statului.
Decizia pronunțată este definitivă și executorie, iar obligațiile stabilite trebuie îndeplinite de autoritățile competente, în condițiile legii. Prin această hotărâre, ÎCCJ reafirmă că disciplina bugetară nu poate fi folosită pentru a justifica neexecutarea unor obligații legale și că respectarea drepturilor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive reprezintă o garanție fundamentală a statului de drept.
