Ilie Bolojan: „Guvernul nu are niciun beneficiu de pe urma creșterii prețurilor la carburanți!”
Premierul Ilie Bolojan sustine ca statul a intervenit cu o serie de măsuri economice menite să reducă presiunea asupra populației și asupra sectoarelor-cheie ale economiei de pe urma cresterii pretului carburantilor. Deși efectele externe nu pot fi eliminate complet, guvernul susține că încearcă să reducă pe cât posibil consecințele asupra nivelului de trai.
„Nu putem anula aceste efecte, ci putem doar să limităm costurile în limita posibilităților pe care le avem”, a transmis premierul.
Primele măsuri au fost direcționate către sectorul transporturilor, unul dintre cele mai afectate de majorarea prețului la motorină. În luna martie, a fost majorată suma din acciză care urmează să fie rambursată transportatorilor, astfel încât sprijinul acordat acestui domeniu să ajungă la aproape o treime din taxă. Efortul bugetar estimat depășește 600 de milioane de lei pentru acest an.
Executivul consideră că susținerea transportatorilor este esențială pentru întreaga economie, în condițiile în care costul transportului influențează prețul final al tuturor produselor.
CITESTE SI: Guvernul convoacă ședință de urgență pentru a tempera scumpirile la energie și carburanți
„Susținerea acestui sector are efecte asupra întregii economii, prețul final al oricărui produs fiind influențat de costul transportului.”
În paralel, și agricultorii beneficiază de sprijin prin menținerea rambursării accizei la motorină, în valoare de 2,7 lei pe litru. Pentru bugetul de stat, această măsură presupune un cost de peste 1,5 miliarde de lei în 2026, o parte importantă a sumei reprezentând plăți restante pentru lunile anterioare.
Sprijinul acordat agriculturii are rolul de a limita scumpirea produselor alimentare și de a menține competitivitatea producătorilor români. Pentru a evita creșteri speculative ale prețurilor la carburanți, autoritățile au decis plafonarea adaosului comercial în acest sector la nivelul mediu al anului precedent. Măsura a vizat în special activitatea de rafinare și distribuție.
Potrivit guvernului, efectele au început deja să se vadă, unele rețele de benzinării afișând prețuri stabile sau chiar ușor reduse.
Una dintre cele mai importante decizii adoptate recent este reducerea accizei la motorina standard cu 11%, ceea ce înseamnă o scădere a prețului la pompă de aproximativ 30 de bani pe litru.
Deși reducerea este modestă, premierul a explicat că aceasta reprezintă limita actuală a posibilităților financiare ale statului. „Nu este o reducere mare, dar este ceea ce ne permitem acum”, a spus Bolojan.
Măsura vizează exclusiv motorina deoarece acest tip de combustibil reprezintă peste 75% din consumul total din România și are un impact direct asupra transportului de marfă, a transportului public, a utilajelor din construcții și industrie, precum și asupra prețurilor generale din economie.
Pentru a susține aceste reduceri fiscale, executivul a introdus o taxă suplimentară aplicată profiturilor excepționale obținute de companiile care exploatează țiței pe teritoriul României.
Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, această taxă ar putea aduce la buget între 90 și 100 de milioane de lei lunar. Premierul a justificat măsura prin nevoia de solidaritate într-o perioadă de criză.
„Cei care profită, prin prețurile mai mari ale petrolului, de consecințele războiului trebuie să-și aducă contribuția la reducerea poverii asupra cetățenilor.”
În același timp, guvernul respinge ideea potrivit căreia statul ar avea de câștigat din scumpirea carburanților. Deși veniturile din TVA cresc odată cu prețurile, aceste sume sunt considerabil mai mici decât costurile măsurilor de sprijin.
„Guvernul nu are niciun beneficiu de pe urma creșterii prețurilor la carburanți. Dimpotrivă. Veniturile fiscale suplimentare generate de creșterea prețurilor sunt mult mai mici decât costul crizei pentru finanțele publice. Din estimările Finanțelor, într-o lună s-ar încasa suplimentar din creșterea veniturilor din TVA între 100 și 110 milioane lei, la un preț mediu al carburanților de 10–10,2 lei. Asta pentru că sub jumătate din vânzările de carburanți se fac către persoanele fizice, iar peste jumătate se fac către firme care deduc TVA-ul. Așa cum se vede, toate încasările suplimentare sunt returnate sub forma reducerii accizei. Chiar dacă adăugăm și veniturile din taxa de solidaritate, acoperim doar o parte din costurile bugetare ale sprijinului pe care îl acordăm”, a explicat Ilie Bolojan.
Acesta sustine ca efectele indirecte ale crizei sunt și mai costisitoare: reducerea consumului, încetinirea economiei și majorarea costurilor de împrumut pentru stat. Dobânzile la datoria publică au crescut deja cu până la un punct procentual de la debutul crizei, iar o prelungire a conflictului ar putea pune o presiune și mai mare asupra bugetului național.
