Nicușor Dan trimite Parlamentului spre reexaminare legea privind proiectele hidroenergetice din ariile protejate
Președintele României, Nicușor Dan, a trimis Parlamentului spre reexaminare legea care permite modificarea limitelor unor arii naturale protejate pentru realizarea unor amenajări hidroenergetice începute în trecut. Șeful statului solicită o nouă analiză a oportunității reglementării, precum și introducerea unor garanții suplimentare privind protecția mediului, chiar după ce Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate formulată anterior de președinte.
Actul normativ vizează completarea OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate și modificarea Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului. Legea a fost transmisă inițial președintelui pentru promulgare pe 25 octombrie 2025.
Ce prevede legea
Una dintre principalele modificări permite ca, la solicitarea beneficiarului, autoritatea centrală responsabilă de protecția mediului, apelor și pădurilor să dispună modificarea limitelor ariilor naturale protejate prin scoaterea unor suprafețe din interiorul acestora.
Mecanismul se referă la suprafețe pentru care, la 29 iunie 2007, existau obiective de investiții pentru amenajări hidroenergetice aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat, iar lucrările erau în curs de execuție sau fuseseră demarate anterior acestei date.
Legea modifică și regimul evaluării impactului asupra mediului pentru anumite proiecte. Sunt vizate proiectele sau părțile de proiecte care au ca obiectiv unic apărarea și securitatea națională ori reacția la situații de urgență, precum și proiectele care contribuie la aceste obiective și sunt desemnate prin hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Textul include, de asemenea, capacitățile existente de producere sau transport al energiei electrice aflate în arii protejate asupra cărora se realizează lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare.
CCR a declarat legea constituțională
Președintele contestase anterior actul normativ la Curtea Constituțională. Printre criticile formulate se aflau posibilitatea modificării limitelor ariilor protejate fără suficiente evaluări și măsuri compensatorii, exceptările de la evaluarea impactului asupra mediului și atribuțiile acordate CSAT. Administrația Prezidențială invocase inclusiv probleme privind bicameralismul și tehnica legislativă.
Prin Decizia nr. 735/2026, CCR a respins însă obiecția ca neîntemeiată și a constatat că legea este constituțională în raport cu criticile formulate.
Curtea a stabilit, între altele, că excepția privind modificarea limitelor vizează ariile naturale protejate de interes național, nu siturile Natura 2000, și că directivele europene privind păsările și evaluarea impactului asupra mediului rămân aplicabile de la caz la caz. În privința proiectelor de securitate națională, CCR a apreciat că desemnarea lor prin hotărâri CSAT reprezintă o aplicare a atribuțiilor deja existente ale Consiliului.
Decizia CCR nu a închis însă traseul legii. Președintele solicită acum Parlamentului să o analizeze din nou din perspectiva oportunității și eficienței soluțiilor adoptate.
Nicușor Dan cere o evaluare actualizată a proiectelor hidroenergetice
Unul dintre argumentele centrale ale cererii de reexaminare este că fundamentarea inițială a proiectului legislativ se bazează în principal pe creșterea prețurilor la energie din 2021 și pe concluziile unei comisii parlamentare de anchetă constituite în contextul respectiv.
Legea a fost însă adoptată abia în octombrie 2025, iar reexaminarea are loc în august 2026. Președintele consideră că Parlamentul ar trebui să verifice dacă premisele care au stat la baza inițiativei mai sunt valabile în actualul context energetic, economic și de mediu.
Cererea de reexaminare atrage atenția că simpla existență a unei hotărâri de Guvern sau a unui decret de stat anterior datei de 29 iunie 2007 dovedește aprobarea istorică a investiției, dar nu demonstrează automat că proiectul mai este viabil după aproape două decenii.
Printre elementele despre care președintele consideră că ar trebui analizate se numără stadiul actual al lucrărilor, costurile și perioada necesară finalizării, capacitatea suplimentară de producție care ar urma să fie pusă efectiv în funcțiune, existența unor alternative tehnice și raportul dintre beneficiul energetic și impactul asupra patrimoniului natural.
O altă problemă semnalată este că derogarea nu are un termen-limită de aplicare. În consecință, mecanismul ar putea permite, potrivit argumentației prezidențiale, reactivarea la o dată nedeterminată a unor proiecte aprobate cu zeci de ani în urmă.
Riscul unor reglementări suprapuse
Președintele mai atrage atenția că domeniul amenajărilor hidroenergetice este deja vizat de alte acte normative și inițiative legislative.
Cererea menționează OUG nr. 175/2022, care stabilește măsuri pentru anumite amenajări hidroenergetice în curs de execuție, precum și alte proiecte aflate în circuitul parlamentar. În plus, legislația privind protecția biodiversității a fost modificată în 2026 prin introducerea regimului zonelor prioritare pentru biodiversitate.
În opinia președintelui, suprapunerea acestor regimuri poate produce efectul opus celui urmărit de simplificarea legislației: incertitudine în aplicare, competențe concurente între autorități, dificultăți în corelarea actelor administrative și, în final, noi litigii.
Cererea de reexaminare susține astfel oportunitatea analizării unui cadru legislativ unitar, care să individualizeze proiectele, să stabilească procedurile și competențele autorităților și să prevadă garanții clare pentru protecția mediului și evaluarea impactului investițiilor.
Președintele cere clarificarea noțiunii de „beneficiar”
O altă problemă identificată este folosirea termenului de „beneficiar”. Legea prevede că modificarea limitelor unei arii protejate se poate face la solicitarea beneficiarului, fără să definească însă cine poate avea această calitate.
Deși CCR nu a considerat că această omisiune afectează constituționalitatea normei, președintele avertizează că lipsa unor criterii clare ar putea genera practici administrative neunitare sau un risc de aplicare discreționară. Soluția propusă este definirea expresă a beneficiarului și introducerea unor criterii obiective pentru stabilirea entităților care pot solicita modificarea limitelor.
Cererea de reexaminare insistă și asupra introducerii unui mecanism explicit de coordonare cu autoritățile de mediu, astfel încât aplicarea legislației europene privind protecția păsărilor și evaluarea impactului asupra mediului să fie verificată și documentată.
Președintele propune analizarea unei soluții prin care modificarea limitelor unei arii naturale protejate să fie condiționată, acolo unde este cazul, de consultarea sau avizul structurii de specialitate competente în conservarea păsărilor sălbatice și evaluarea impactului asupra mediului.
O clarificare este cerută și în privința siturilor Natura 2000. Deși CCR a interpretat că noua excepție se referă exclusiv la ariile naturale protejate de interes național, această delimitare nu este prevăzută explicit în text.
Președintele consideră oportun ca suprafețele care se suprapun integral sau parțial cu situri Natura 2000 să fie excluse în mod expres de la aplicarea derogării, pentru eliminarea riscului unor interpretări diferite.
Cererea prezidențială remarcă și un aparent dezechilibru între procedurile prevăzute de actuala legislație.
În prezent, chiar și modificarea limitelor unei arii naturale protejate pentru corectarea unei erori de delimitare presupune un studiu științific, avize de specialitate și aprobarea prin hotărâre de Guvern.
În schimb, noua excepție destinată investițiilor hidroenergetice ar permite autorității centrale să modifice limitele în termen de 60 de zile de la solicitarea beneficiarului, fără ca textul să impună un studiu științific, avizul Consiliului Științific, avizul Academiei Române sau o hotărâre a Guvernului.
Din acest motiv, președintele solicită Parlamentului să analizeze introducerea unor garanții tehnice comparabile cu cele aplicabile deja altor modificări ale limitelor ariilor naturale protejate.
Rezerve și față de exceptarea lucrărilor de modernizare
Ultima problemă majoră privește capacitățile energetice existente în arii protejate. Textul legii le exceptează în cazul lucrărilor de mentenanță, retehnologizare sau modernizare, fără să definească suficient aceste categorii.
Cererea prezidențială subliniază că o lucrare obișnuită de mentenanță poate să nu producă modificări semnificative, în timp ce o retehnologizare sau o modernizare poate implica lucrări de construcție, creșteri de putere, modificări ale debitelor ori extinderi ale infrastructurii. Impactul asupra mediului poate fi, prin urmare, foarte diferit.
În consecință, Nicușor Dan cere reanalizarea exceptării generale și luarea în calcul a restrângerii sau chiar eliminării acesteia pentru intervențiile care pot modifica parametrii instalațiilor sau impactul lor asupra mediului.
