Restaurarea Castrului Arutela stârnește controverse. „Este restaurare sau un castru Disney?” Reacții vehemente după apariția imaginilor
Lucrările de reabilitare și punere în valoare a Castrului Roman Arutela, obiectiv inclus în Ruta Castrelor Romane și în situl UNESCO „Frontierele Imperiului Roman – Dacia”, au declanșat o dezbatere aprinsă în mediul online. Ministerul Culturii susține că proiectul a fost fundamentat pe cercetări arheologice recente și aprobat de organismele de specialitate, în timp ce numeroși internauți critică aspectul noilor construcții și consideră că intervenția afectează imaginea unui monument istoric.
Castrul Arutela, aflat în zona Călimănești-Căciulata, este unul dintre siturile romane importante din România. Proiectul de reabilitare este finanțat prin PNRR, în cadrul Componentei 11 – Turism și Cultură, și face parte din Ruta Castrelor Romane din România, un circuit turistic și cultural de interes național și european.
Ministerul Culturii precizează că proiectul a trecut printr-un proces amplu de avizare pe parcursul anului 2025.
Reprezentanții Ministerului Culturii susțin că intervenția trebuie privită prin prisma standardelor actuale de conservare a patrimoniului și a cercetărilor arheologice realizate în ultimele decenii.
Un argument important îl reprezintă și includerea Castrului Arutela în situl serial „Frontierele Imperiului Roman – Dacia”, înscris în patrimoniul mondial UNESCO în 2024.
Potrivit Ministerului Culturii, proiectul actual pornește de la cercetări mai recente decât cele disponibile în anii 1980, când castrul a trecut printr-o primă intervenție de restaurare.
Una dintre modificările importante vizează chiar poarta principală a castrului, porta praetoria. Autoritățile susțin că aceasta fusese reconstruită în anii 1980 pe baza unor ipoteze care ulterior s-au dovedit incomplete, iar noul proiect utilizează informațiile rezultate din cercetările arheologice ulterioare.
De asemenea, analize efectuate asupra pietrei și mortarului au indicat, potrivit Ministerului Culturii, că elemente ale substanței constructive romane originale se păstrează în structura monumentului, în special în zona subterană.
De ce a fost construită noua structură?
Una dintre cele mai controversate componente ale proiectului este construcția modernă amplasată în zona castrului, cu fațadă deschisă la culoare și elemente metalice.
Ministerul Culturii explică faptul că soluția arhitecturală a fost determinată și de contextul peisagistic al sitului.
Castrul este înconjurat de elemente moderne care, potrivit autorităților, afectează perspectiva asupra monumentului: linii de înaltă tensiune, hotelurile cu fațade roșii din Căciulata și construcțiile din zona barajului Turnu.
Pentru a diminua impactul acestor elemente, proiectanții au optat pentru o fațadă reflectorizantă, despre care Ministerul Culturii spune că ar trebui să reflecte patrimoniul roman și să „ascundă” vizual infrastructura modernă din spatele monumentului.
Instituția susține că noua intervenție este deliberat contemporană și nu încearcă să imite arhitectura romană.
„Clădirea nu concurează vizual cu situl, ci îl «oglindește»: ruinele se reflectă în fațadă, iar elementele moderne dispar din câmpul vizual al publicului”, explică Ministerul Culturii.
„Castru Disney” și „bătaie de joc” – reacțiile de pe Facebook
Explicațiile oficiale nu i-au convins însă pe toți cei care au văzut imaginile cu rezultatul lucrărilor.
Pe Facebook au apărut numeroase comentarii critice, unii utilizatori contestând în primul rând aspectul noii construcții și folosirea unor materiale și elemente arhitecturale moderne într-un sit antic.
„Asta e restaurare? E bătaie de joc. Cine sunt «specialiștii în restaurare»? S-au inspirat din jocurile Lego și au făcut un castru Disney. Termopane albe nu ați pus?”, a comentat o persoană.
Un alt utilizator a criticat în special elementele metalice:
„Restaurare cu scări de fier, grătare industriale și grinzi din profile metalice? Acoperiș de tablă? Ați înnebunit”.
Criticile au mers și către costul proiectului și modul în care au fost cheltuiți banii publici.
„Bătaie de joc pe 2 milioane de euro. Apropo, cine a proiectat, cine a avizat și cine a realizat lucrările – ca să știm și noi care sunt sifonarii banului public în acest caz”, a scris un alt internaut.
Nu toate reacțiile au fost însă negative.
Unii utilizatori au atras atenția că noua construcție nu reprezintă, de fapt, reconstrucția castrului roman, ci un pavilion modern de acces și de prezentare a sitului, cu o funcție distinctă.
„Pentru experții Facebook: castrul roman este cel de jos, construcția care se vede este un pavilion de intrare, edificiu nou într-o compoziție simetrică, clasică, pentru a pune în valoare descoperirea arheologică, având funcțiune multiplă”, a explicat un comentator.
Replica nu a închis însă dezbaterea.
„Nu sunt expert. Dar dați-mi un exemplu de ruine antice unde există în același amplasament construcții noi «cu funcțiune multiplă». Și la Cetatea Poenari s-a făcut același kitsch”, a răspuns un alt utilizator.
Au existat și reacții mai moderate, în care oamenii au apreciat aspectul general, dar au ironizat materialele folosite: „Frumoos, elegant, cât de cât! Lavabilă, tablă, grilaje metalice, termopane? Eleganță maximă! Fotovoltaice are”.
O dezbatere mai veche: cât de mult trebuie să fie „nou” într-un monument antic?
Controversa de la Arutela readuce în atenție o problemă dificilă în restaurarea patrimoniului: unde se termină conservarea și unde începe reconstrucția contemporană?
Ministerul Culturii insistă că intervenția modernă este intenționată și că tocmai caracterul contemporan al noilor construcții este în acord cu principiile internaționale de restaurare. Instituția invocă inclusiv principiile Cartei de la Veneția, potrivit cărora intervențiile moderne trebuie să fie recognoscibile și să nu falsifice sau imite elementele istorice.
Criticii proiectului văd însă lucrurile diferit și consideră că materialele și volumele moderne schimbă radical imaginea unui sit arheologic care ar trebui să pună în prim-plan ruinele originale.
Dincolo de disputa estetică, rămâne însă un fapt: Arutela beneficiază acum de o investiție majoră pentru conservare și valorificare turistică, într-un moment în care România încearcă să transforme patrimoniul roman inclus în UNESCO într-o atracție turistică internațională.
