CCR a dat undă verde finalizării hidrocentralelor începute înainte de 2007. Proiectele energetice blocate de ani de zile pot fi reluate
Curtea Constituțională a României a respins obiecțiile formulate împotriva legii care permite continuarea și finalizarea proiectelor hidroenergetice începute înainte de anul 2007, o decizie care deschide calea pentru reluarea unor investiții blocate de mai mulți ani din cauza disputelor privind regimul ariilor naturale protejate și procedurile de mediu.
Decizia a fost salutată de reprezentanți ai coaliției de guvernare și ai sectorului energetic, care consideră că finalizarea acestor investiții este esențială pentru creșterea producției interne de energie și consolidarea securității energetice a României.
Bogdan Ivan: „Putem construi hidrocentralele blocate de ani de zile”
Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, a apreciat decizia Curții Constituționale drept o victorie importantă pentru România și pentru sistemul energetic național.
„Legea care permite continuarea și finalizarea hidrocentralelor începute înainte de 2007 a trecut de Curtea Constituțională. Este și o victorie a Partidului Social Democrat, care a susținut această lege și a mers până la capăt pentru deblocarea unor investiții strategice pentru România. Îi mulțumesc colegului meu, Daniel Zamfir, pentru inițierea și implicarea în acest demers”, a declarat Bogdan Ivan.
Acesta a susținut că, după ani de litigii și blocaje administrative, România poate continua proiecte considerate strategice pentru producția de energie și reducerea dependenței de importuri.
„Atunci când apar dezechilibre în Sistemul Energetic Național, hidrocentralele sunt cele care intervin rapid, stabilizează rețeaua și reduc dependența de importuri scumpe”, a mai afirmat Bogdan Ivan.
Ce prevede legea
Actul normativ vizează în principal proiectele hidroenergetice aprobate și începute înainte de 29 iunie 2007, momentul în care au fost instituite o serie de reglementări privind ariile naturale protejate și siturile Natura 2000. Legea obligă autoritățile să adapteze limitele unor arii protejate astfel încât investițiile hidroenergetice începute anterior să poată fi finalizate.
Susținătorii legii argumentează că aceste investiții au fost realizate în proporții foarte mari înainte de apariția actualului cadru de protecție a mediului și că abandonarea lor ar însemna pierderea unor investiții de sute de milioane de euro realizate din fonduri publice.
CITESTE SI: Dispută politică pe tema energiei. Fostul ministru, Bogdan Ivan îl acuză pe Ilie Bolojan de dublă măsură!
Printre cele mai cunoscute investiții afectate de disputele juridice din ultimii ani se numără amenajările hidroenergetice de pe râul Jiu, inclusiv proiectul Livezeni–Bumbești, precum și alte hidrocentrale începute înainte de aderarea României la Uniunea Europeană. Unele dintre acestea sunt realizate în proporție de peste 80-90%, însă nu au putut fi puse în funcțiune din cauza procedurilor judiciare și a problemelor legate de protecția mediului.
Potrivit estimărilor prezentate de susținătorii proiectului legislativ, finalizarea acestor obiective ar putea adăuga în sistem sute de megawați de capacitate instalată și ar contribui la creșterea producției de energie regenerabilă.
Argumentele susținătorilor
Promotorii legii susțin că hidroenergia reprezintă una dintre cele mai valoroase surse de energie pentru stabilitatea Sistemului Energetic Național.
Spre deosebire de energia eoliană sau fotovoltaică, producția hidro poate fi pornită sau oprită rapid, în funcție de necesitățile rețelei. Acest lucru permite compensarea variațiilor de consum și menținerea echilibrului sistemului energetic în perioadele de vârf.
De asemenea, hidrocentralele contribuie la reducerea emisiilor de carbon și la îndeplinirea obiectivelor asumate de România în domeniul tranziției energetice.
Legea a fost contestată de organizații de protecție a mediului și de reprezentanți ai opoziției, care au susținut că modificarea limitelor unor arii protejate și simplificarea procedurilor de autorizare ar putea afecta habitate naturale și specii protejate.
Criticii au argumentat că independența energetică trebuie urmărită în paralel cu respectarea obligațiilor europene privind conservarea biodiversității și protejarea ecosistemelor. De asemenea, au existat sesizări la Curtea Constituțională și avertismente privind posibile implicații la nivelul legislației europene de mediu.
Următorul pas
După decizia Curții Constituționale, legea poate intra în etapa finală a procedurii legislative, ceea ce ar permite reluarea sau accelerarea unor investiții hidroenergetice aflate în diferite stadii de execuție.
Pentru sectorul energetic românesc, hotărârea reprezintă un moment important într-o dezbatere care durează de aproape două decenii și care a pus față în față două obiective majore: creșterea capacității de producție a energiei și protejarea patrimoniului natural.
Rămâne de văzut cât de rapid vor putea fi reluate lucrările și care va fi impactul concret al acestor investiții asupra producției naționale de energie în următorii ani.
